de Cristian Stavriu | Vizionări: 20186
Un articol lamuritor pentru cei ce vor sa stie ce este Ziua de Odihna, ce spune Biserica despre ea si cum o trateaza! Pe de alta parte este bine de stiut acest aspect pentru a putea combate ratacirile eretice ale unor secte in frunte cu cea adventista cu privire la ziua de odihna la creștini. Aici vedem o noua falsificare a textului din Sfanta Scriptura / Biblia pentru indreptatirea unor erezii si nascociri protestante ceea ce ne dovedește că scopul scuză mijloacele chiar și atunci când este vorba de Legea lui Dumnezeu. Părintele Mihai Andrei Aldea ne explică:
Ce spune Dumnezeu despre Ziua de odihnă?!!
Trebuie în primul rând să lămurim pe scurt un termen esențial - și foarte mult folosit de adventiști – termenul sabat. Acesta înseamnă, tradus exact, „Odihnă” sau, mai pe larg, „Perioadă în care nu se muncește”. Sabatul este pur și simplu Odihna dată de Dumnezeu poporului Său. Este evident prin urmare că poporul lui Dumnezeu va primi acest dar cu recunoștință și se va bucura de Odihna sfântă. Ea nu poate fi deplină aici, fiind doar o prefigurare a vieții veșnice întru Hristos.
Dar care este această zi de odihnă, Sâmbăta sau Duminica? Să ascultăm mărturia Sfintei Scripturi.
A patra din cele zece porunci cere respectarea Sabatului, Sâmbetei, ca zi de odihnă. E adevărat.
Dar pentru cine s-a dat oare această poruncă? Ne spune Scriptura acest lucru?
Da! Dumnezeu a zis lui Moise așa: „Spune fiilor lui Israel așa: Băgați de seamă să păziți zilele mele de odihnă, căci acestea sunt semn între Mine și voi din neam în neam, ca să știți că Eu sunt Domnul, Cel ce vă sfințește. Păziți deci ziua de odihnă, căci ea este sfântă pentru voi. Cel ce o va întina, acela să fie omorât; tot cel ce va face într-însa vreo lucrare, sufletul acela va fi stărpit din poporul Meu. Șase zile să se lucreze, iar a șaptea este zi de odihnă, închinată Domnului; tot cel ce va munci în ziua odihnei va fi omorât. Să păzească deci fiii lui Israel ziua odihnei, prăznuind ziua odihnei din neam în neam, ca legământ veșnic. Acesta este semn veșnic între Mine și fiii lui Israel, pentru că în șase zile a făcut Domnul cerul și pământul, iar în ziua a șaptea a încetat și s-a odihnit”. (Ieșirea 31, 13-17).
Vedem deci, în primul rând, că Sabatul era pus ca semn veșnic între Dumnezeu și fiii lui Israel!
Spune undeva în Biblie că trebuie păzit acest semn și de cei ce nu sunt evrei? O, deisgur că adventiștii vor încerca să dovedească prin răstălmăciri că Apostolii țineau Sabatul, dar aceasta nu răspunde la întrebare: scrie în Biblie că cei ce nu sunt evrei trebuie să țină Sabatul?
NU NICĂIERI ÎN BIBLIE NU SCRIE CĂ UCENICII LUI HRISTOS TREBUIE SĂ ȚINĂ SÂMBĂTA! De ce?
Să ne întoarcem la cuvintele Scripturii. Căci, dacă vrem să înețelegem cu adevărat lucrurile, se pune, firesc, întrebarea: de când a început a se ține Sâmbăta ca zi de odihnă? Și căutând în cartea Ieșirii, la capitolul 16, vedem că atunci când Dumnezeu a dat evreilor fugiți din Egipt mana, le-a dat și porunca de care ei până atunci nu știau nimic, de a ține Sâmbăta ca zi de odihnă. Atunci le-a spus Moise prima dată despre aceasta, și le-a explicat – căci nu înțelegeau de ce primesc mai multă mană Vinerea ca în celelalte zile – că trebuie să țină ziua a șaptea ca zi de odihnă. Avraam și toți Patriarhii până la Moise nu au ținut Sâmbăta!
De ce? Pentru că erau sub blestem – blestemul adus asupra omului de păcatul strămoșesc (1) - și „prin urmare, nu puteau intra în odihna lui Dumnezeu”. Pentru poporul evreu Dumnezeu pregătise o nouă posibilitate de ieșire de sub blestem, prin Legământul făcut pe munții Garizim și Ebal (Deuteronom 10, 11-22 și 11, 1-32, apoi capitolele 12-30). S-a pus atunci înaintea urmașilor lui Avraam, Isaac și Iacob – marii Profeți și Patriarhi, oamenii aleși ai lui Dumnezeu – binecuvântarea și blestemul. Dacă ar fi putut alege omul binecuvântarea...dar nu avea cum să fie așa, căci omul se pleacă spre cele rele din tinerețile lui. De fapt, despre alegerea blestemului în locul binecuvântării a proorocit în Domnul și Moise, zicând: „Eu îi voi duce în pământul cel bun, unde curge lapte și miere, după cum M-am jurat părinților lor, și vor mânca, se vor sătura, se vor îngrășa, se vor îndrepta spre alți dumnezei și vor sluji acelora, iar de Mine se vor lepăda și vor călca legământul Meu, pe care l-am dat lor” (Deuteronom 31, 20).
De aceea și Dumnezeu a zis: „M-am jurat întru mânia Mea: nu vor intra întru odihna Mea!” (Psalmul 94, 12). Căci nu puteau să intre în odihna Mea! (Psalmul 94, 12). Căci nu puteau să intre în odihna Sa cei care pururea alegeau cele rele în locul celor bune! Și aceștia erau cei mai buni dintre oameni! Cu atât mai mult nu puteau intra întru odihna lui Dumnezeu neamurile!
Iată de ce Dumnezeu a hotărât o Nouă Zi, la fel cum a dat o Lege Nouă, căci întru Hristos toate s-au făcut noi. I
ar adventiștii, care pretind că „Noul Testament nu arată că Dumnezeu a schimbat Sabatul cu o altă zi a săptămânii”, ori nu cunosc Noul Testament, ori mint.
Bine, dar Apostolii și ceilalți creștini din primii ani ai Bisericii au ținut Sabatul? Nu. Deși Adventismul de Ziua a șaptea are „teologi” care fac eforturi de nedescris pentru a schimba faptele, în realitate biblia ne arată clar că primii creștini nu serbau Sâmbăta ca zi a Domnului, ci Duminica.
Cum așa? Oare nu se arată în Faptele Apostolilor respectarea Sâmbetei? Oare la Faptele Apostolilor 13, 14, 42, 44; 17, 2; 18, 4 nu se arată că Sfântul Apostol Pavel a fost prezent în sinagogă în ziua sabatului și a predicat pe Hristos atât la evrei cât și la neamuri? Ba da! Și tocmai asta dovedește clar că Sfântul Apostol Pavel nu prăznuia Sabatul. Cum așa? Simplu: Legea lui Dumnezeu interzice lucrarea în Zi de Odihnă. Care este lucrarea la care Hristos Dumnezeu chemase pe Apostoli? Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni (Marcu 1, 17). Iată deci lucrarea Apostolilor: aducerea oamenilor la Credință, vestirea Cuvântului lui Dumnezeu (2).
Și ce făcea Sfântul Apostol Pavel Sâmbăta? Era în biserică, la rugăciune, Frângerea pâinii (Liturghie) și agapă? Nu! El lucra!
Atunci, când era la rugăciune, la Frângerea păinii și agapă cu ceilalți creștini? Duminica!
Iată, în Faptele Apostolilor, la capitolul 20, se arată foarte clar că Ziua cea obișnuită a creștinilor pentru Liturghie (Frângerea pâinii) era nu sâmbăta, ci Duminica. Căci a stat Sfântul apostol Pavel împreună cu sfinții ce-l însoțeau, Luca, Sosipatru, Aristarh, Secundus, Gaius, Timotei, Tihic și Trofim în Troa șapte zile! Și nu au săvârșit Liturghia nici sâmbăta, nici joia, nici în altă zi, ci Duminica!
De altfel, cum s-ar fi putut săvârși Liturghia Sâmbăta, în sinagogă, în mijlocul celor necredincioși? Sau cum ar fi putut participa Sfântul apostol Pavel la creștineasca prăznuire a Zilei Domnului, dacă era în sinagogă sau în alte locuri, propovăduind necredincioșilor? Nu putea. Nu putea să fie la slujba creștină câtă vreme era în adunarea celor necredincioși. Vedem astfel că mărturia Bibliei este limpede: Sfinții Apostoli lucrau Sâmbăta la convertirea necredincioșilor, iar Duminica sărbătoreau cu Poporul lui Dumnezeu Ziua Domnului.
Credem că nu e cazul a mai adăuga ceva, la această mărturie atât de clară.
Știm totuși că activiștii adventiști care înconjoară marea și pământul să facă prozeliți sunt lungi la vorbă, ca prin multă vorbărie să amăgească pe cei slabi. Și pentru cei care doresc să ajute pe cei răniți de vorbele cele amăgitoare ale adventiștilor, mai lămurim aici câteva din răstălmăcirea lor cu privire la Ziua Domnului.
- Astfel, ei transformă cu obrăznicie cuvântul scris la Marcu 2, 28 spre a se potrivi scopului urmărit de ei.
În originalul Bibliei, în greaca veche, stă scris..................... („ostekirios estin o ios tu antropon cai tu sabaton”). Tradus cuvânt cu cuvânt, versetul sună astfel căci Domn este Fiul Omului și sabatului.
După cum se vede și din traducerea exactă, și din contextul întâmpinării care conduce către acestă afirmație, rolul versetului e clar: afirmă puterea lui Hristos și asupra Sâmbetei, ca Domn.
Cine este proclamat în Vechiul Testament ca Domn al Sâmbetei? Dumnezeu, desigur. Deci acest text vrea să arate de fapt că Hristos este Dumnezeu.
Dar ce fac „teologii” adventiști?
Deși este interzis a se tăia din Scriptură (Apocalipsa 22, 19), ei înlătură ,,k..”, adică ,,și”. De asemenea, mai schimbă și topica propoziției, și, astfel modificat, versetul sună la adventiști. „căci Fiul Omului este Domnul Sabatului”!
La prima vedere ,,cam” același sens. Schimbarea prea mică, dar în fapt este fundamentală și blasfemiatorie. Nu doar pentru că se face astfel o „corectare” a Cuvântului lui Dumnezeu, ceea ce e destul de păcat.
Ci și pentru că Iisus Hristos, Dumnezeul cel Atotputernic, este limitat aici la a fi ,,Domn al Sâmbetei”, de parcă nu ar fi și Domn al tuturor celorlalte zile!
Dincolo însă de aceasta, rămâne diferența clară înre cuvântul adevărat lăsat de Dumnezeu și textul deformat de adventiști pentru ale susține minciuna.
- de asemenea, adventiștii sunt puși în încurcătură de alt cuvânt biblic, de la Coloseni 2, 16-17, unde se spune clar. Nimeni deci să nu vă judece pentru mâncare sau băutură, sau cu privire la vreo sărbătoare, sau la lună nouă, sau la sâmbete, care sunt umbră celor viitoare, iar trupul (este) al lui Hristos.
În fața unor cuvinte atât de clare, ce se poate spune? Și totuși... Pentru a-și apăra neadevărul, „teologii” adventiștii au găsit o „soluție”. Dacă în cazul textului de la Marcu 2, 28, scot un cuvânt din Biblie, în această situație... adaugă! (Să ne amintim de Apocalipsa 22, 18!)
Astfel, la Levitic, capitolul 23, se vorbește despre sărbătorile Domnului, în care se vor face adunările sfinte (versetul 2). Între aceste sărbători, prima este trecută Sâmbăta (atenție!) iar apoi urmează altele, ca Paștile, Cincizecimea etc. Atunci când spune cum să se serbeze aceste sărbători, pe lângă anume aspecte diferite după sărbătoare se prevede și odihna, dar fără a se folosi termenul de Sabat. Mai mult, se spune clar că, afară de zilele de odihnă (sabatele) Domnului și de celelalte legi care trebuiau ținute de iudei, să se facă Sărbătoarea Corturilor cu odihnă în ziua întăi și a opta (Levtic 23, 38-39). Iată deci că existau pe lângă Sabat și alte sărbători de odihnă. Ei bine, deși niciodată aceste sărbători nu sunt numite de Dumnezeu sabate, adventiștii adaugă la Scriptură imaginația lor, numindu-le „sabate anuale” sau „sabate anuale ceremoniale”. Asemenea denumire NU EXISTĂ ÎN BIBLIE, FIIND O RUȘINOASĂ NĂSCOCIRE ADVENTISTĂ.
De ce au născocit aceasta? Pentru că nu doar în Coloseni 2, 16-17 se exprimă Dumnezeu asupra lipsei de seminficație a ținerii sâmbetei pentru cei drept-credincioși, ci și în alte părți, chiar în Vechiul Testament! Iar adventiștii ce spun? „Acolo este vorba de sabatele anuale, care erau parte din legea ceremonială, care a încetat cu venirea lui Iisus:” Oare unde scrie așa ceva în Biblie? Nicăieri.
Urmarea aici: Ce spune Dumnezeu despre ZIua de Odihna - 2
Lumina Adevărului – preot Mihai-Andrei Aldea – Editura Christiana Bucuresti 2007
Sunt de acord că nu trebuie să ținem sâmbăta ca zi de odihnă. Dar știți de ce ? Pentrucă ziua de odihnă săptămânală a fost dată la creațiune, când încă nu erau evrei, și a fost dată pe calendar lunar solar conform Gen 1:14.
Pe calendarul solar nu se poate găsi ziua de odihnă!!
În dicționare (strongs) cuvintele ebraice din Vechiul Testament le găsim notate cu H iar în Noul Testament cu G
מועדה מעד מועד
mô‛êd mô‛êd mô‛âdâh
mo-ade', mo-ade', mo-aw-daw'
H4150 אות ,'ôth, oth
H226 καιρός, kairos,kahee-ros'
G2540 ἑορτή ,heortē , heh-or-tay'
G1859
Timp planificat Semn, semnal, avertizare Timp setat Sărbătoare, festival sfânt
Când YHWH ( Dumnezeu) a creat soarele și luna, pe lângă acela de a fi luminători și a încălzi pământul, soarele și luna trebuia să îndeplinească patru functii principale. Să arate semne, să arate vremuri, să arate zile și să arate ani, in Geneza 1:14. Semne, vremuri, zile si ani.
Termenul ebraic pentru semn, din Geneza 1:14 este ‘uwth’ (אוֺת), înseamnă semn miraculos, avertizare divină. Deci trebuie sa fie o avertizare divina. Termenul ebraic pentru vremuri (seasons), din acelasi pasaj, Geneza 1:14 este ū•lə•mō•w•‘ă•ḏîm (וּלְמ֣וֹעֲדִ֔ים) însemnează timp programat, timp planificat. In engleza- an appointed time. (Interlinear Bible hebrew – biblehub.com). Timp desemnat de sus pentru un eveniment mare. Acelasi termen este folosit in Scriptura in Levitic 23:2, cand sarbatorile iudaice se numesc מוֹעֵד (moed)= H4150 în dicționar ebraic, (Appointed times), adica timp planificat de YHWH (Dumnezeu), in cele 7 sarbatori iudaice și în sabatul săptămânal, să se întâlnească cu poporul Lui.
Apoi soarele si luna au fost create să arate zilele si anii. De aceea, trebuie să ne uitam și la soare și la lună, nu sa facem astrologie, ci să intelegem ce vrea Domnul să ne anunțe prin soare și lună, pentru ca știți ce se intamplă? Mântuitorul a fost supărat pe generația Sa, despre care a zis, Matei 16:1-3 “Voi intelegeti cand e vreme buna si cand e vreme rea dupa semnele din cer si este corect ce cititi. Cum de nu cititi semnele mai bine ca să vedeți că aceste semne au vorbit despre Mine, să anunțe nașterea Mea?” In limba greaca a Noului Testament, avem trei termeni pentru timp. Primul este aion (αἰών) Matei 24:3- Cornilescu traduce ‘veacul acesta’. La fel Biblia ortodoxă. Asta inseamna epocă, ciclu astronomic. Aion- era. Chrónos (χρόνος) e al doilea termen. Faptele Apostolilor 1:7 este tradus de Cornilescu ‘vremuri’, la fel îl traduce și biserica romano - catolică. Înseamnă timp in miscare. Se referă la perioade desemnate de timp. Si apoi este kairos (καιρός). Matei 8:28-29 insemneaza timp fix.
Matei 16:1 Fariseii şi Saducheii s-au apropiat de Isus, şi, ca să-L ispitească, I-au cerut să le arate un semn din cer.2 Drept răspuns, Isus le-a zis: „Când se înserează, voi ziceţi: „Are să fie vreme frumoasă, căci cerul este roşu.”3 Şi dimineaţa, ziceţi: „Astăzi are să fie furtună, căci cerul este roşu-posomorât.” Făţarnicilor, faţa cerului ştiţi s-o deosebiţi şi semnele vremurilor (G2540 este corespondentul grec a lui H 4150= moed) nu le puteţi deosebi?
Luca 12:56 Făţarnicilor, faţa pământului şi a cerului ştiţi s-o deosebiţi: vremea (G2540) aceasta cum de n-o deosebiţi?
Matei 8:28 Când a ajuns Isus de partea cealaltă, în ţinutul Gadarenilor, L-au întâmpinat doi îndrăciţi, care ieşeau din morminte. Erau aşa de cumpliţi, că nimeni nu putea trece pe drumul acela.29 Şi iată că au început să strige: „Ce legătură este între noi şi Tine, Isuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici să ne chinuieşti înainte de vreme (G2540)?”
Isaia 14:13 Tu ziceai în inima ta: „Mă voi sui în cer, îmi voi ridica scaunul de domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu; voi şedea pe muntele adunării dumnezeilor (H4150), la capătul miazănoaptei;
Vedeți „muntele adunării dumnezeilor”, unde vrea Satana să-și ridice scaunul este tocmai cuvântul sărbători = moed, din Gen1:14=H4150.
Nu e de joacă cu cuvântul „sărbători”= moed = H4150.
Este interesant si ascultați-mă bine, dragii mei, că oamenii dau din umăr, fac grimase pe față, (zic) “S-o crezi tu asta! S-o citești tu!” Este interesant că demonii cunosc timpul si oamenii nu vor să-l cunoască. Pentru că dacă vă uitati la Matei 8:28-29 acolo este kairos. Demonii stiu ca este un timp fix in care Domnul îi pedepsește.
Oamenii nu inteleg timpurile că sunt ignoranți.
Dar și păsările își cunosc vremea:
Ieremia 8:7 Chiar şi cocostârcul îşi cunoaşte vremea (moed = H 4150) pe ceruri; turtureaua, rândunica şi cocorul îşi păzesc vremea venirii lor; dar poporul Meu nu cunoaşte legea Domnului!”
Cum poate cunoaște o pasăre vremea?
Iată cum, prin Cuvântul înscris pe cer prin aștrii cerești între care și Luna:
Psalmi 119:89 Cuvântul Tău, Doamne, dăinuieşte în veci în ceruri.
Psalmi 89:37 ca luna, va dăinui pe vecie şi ca martorul credincios din cer.
Psalmi 104:19 El a făcut luna ca să arate vremurile (H4150) ;
Cuvântul acela care dăinuiește în veci în ceruri, este descoperit la echivalentul lui moed, adică G2540.
Dar de când ne arată Luna și aștrii cerești timpul „moed”?
Faptele Apostolilor 17:26 „ El a făcut ca toţi oamenii, ieşiţi dintr-unul singur, să locuiască pe toată faţa pământului; le-a aşezat anumite vremuri (G2540) şi a pus anumite hotare locuinţei lor,” - deci de la creațiune YHWH (Dumnezeu) ne-a setat timpul și zilele de „moed” care sunt zile sfinte, setate de la creațiune, de către Creator.
Profeții căutau să înțeleagă moedul = H4150 sau G2540, timpul numit de YHWH (Dumnezeu):
1 Petru 1:11 Ei cercetau să vadă ce vreme (G2450) şi ce împrejurări avea în vedere Duhul lui Hristos, care era în ei, când vestea mai dinainte patimile lui Hristos şi slava de care aveau să fie urmate
Romani 5:6 Căci, pe când eram noi încă fără putere, Hristos, la vremea cuvenită (G2540) a murit pentru cei nelegiuiţi.
Exodus 13:10 Să ţii porunca aceasta la vremea Hotărâtă H4150, din an în an.
Leviticul 23:4 Iată sărbătorile Domnului (H4150), cu adunări sfinte pe care le veţi vesti la vremurile lor hotărâte ( tot același H4150).
Leviticus 23:4 (KJV_Strongs) H4150 These are the feasts H3068 of the LORD H6944 , even holy H4744 convocations H7121 , which ye shall proclaim [H8799] H4150 in their seasons.
Leviticul 23: 2 „Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: „Iată sărbătorile Domnului (H4150) pe care le veţi vesti ca adunări sfinte, iată sărbătorile Mele (H4150) ” și apoi urmează sabatul săptămânal.
Apoi se repeat în Leviticul 23:4 și urmează sărbătorile mari anuale.
Se poate uita moed?
Plângerile lui Ieremia 2:6 I-a pustiit cortul Sfânt ca pe o grădină, a nimicit locul adunării sale; Domnul a făcut să se uite în Sion sărbătorile (H4150) şi Sabatul, şi, în mânia Lui năpraznică a lepădat pe împărat şi pe preot.
Osea 2:11 Voi face să înceteze toată bucuria ei, sărbătorile (H4150) ei, lunile ei cele noi, Sabatele ei şi toate zilele ei deosebite.
Omul vrea să contrafacă Gen 1:14:
Psalmi 74:4 1 Potrivnicii Tăi au mugit în mijlocul Templului Tău H4150; şi-au pus semnele H226 lor drept semne H226”.
Deci sărbătorile Domnului cuprind și sabatul săptămânal și am văzut în Gen 1:14 că soarele, luna și stelele sunt responsabile cu calendarul, nu doar singur soarele.
Sâmbăta după calendarul Cezarului? Până în anul 321 î. H. sâmbăta a fost ziua întâi în săptămână.
Apoi duminica după același calendar păgân?
Calendarul de la templu a fost calendar lunar-solar, nu doar solar.
Sabatul zilei a șaptea nu poate fi adevăratul sabat decât după calendarul lunar-solar. Deci dacă sabatul nu e calculat după calendarul lunar solar, nu e sabatul Domnului, este orice altceva dar nu sab atul Domnului, că nu are susținere biblică.
Ziua Lunii Noi este zi aparte (Ezec 46:1), nu face parte din săptămână, și doar la Ziua Lunii Noi și în sabatul săptămânal e deschisă poarta dinspre răsărit, înseamnă că la 7 zile de la Luna Nouă trebuie să fie sabat săptămânal. Așa să fie?? După schema de mai jos se vede că în 8, 15, 22, 29, este sabat săptămânal. Deci ar trebui să găsim un sabat care să cadă pe una din datele de mai jos, și atunci un multiplu sau submultiplu de 7 de acolo, ar fi tot sabat săptămânal.
Schițez doar Luna întâi.
Gen 1:.14 spune cine delimitează zilele, lunile și anii. Iar cuvântul vremi este „moed” în ebraică adică sărbători. Sabatul săptămânal este primul „moed” listat în Lev 23:2-3, apoi restul de sărbători.
În luna întâi sabatul cade pe data de 15. Deuteronom 5:12-15 dovedește că Abib 15 , ziua eliberării lui Israel , este Sabatul săptămânal (vedeți ieșirea din Egipt a fost în 15 Numeri 33:3).
Acum dacă 15 Nissan a fost sabat săptămânal, luând 7 zile în față și în spate, găsim sabat săptămânal și pe data de 8, de 22 și 29 Nissan. Să fie așa? Mai sunt versete în Vechiul Testament ce pot susține acest lucru?
În Deuteronomul 16:8„ Şase zile, să mănânci azimi şi a şaptea zi să fie o adunare de sărbătoare în cinstea Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nici o lucrare în ea”.
Dacă veți studia atent veți vedea că Azimile au 7 zile și încep în 15 Nissan până în 21 Nissan, deci 7 zile.
Oare Azimile țin 6 zile ca în Deut 16:8 ??? Oare în zilele de Azimi este interdicția „să nu faci nici o lucrare în ea ” sau acolo se spune altceva : că azimile țin 7 zile din 15 Nissan și să „nu faceţi nici o lucrare de slugă” (Lev 23:7) spre deosebire de sabatul zilei a șaptea și ispășire, unde interdicția este totală: „nici o lucrare”.
E clar că Deut 16:8 nu se poate referi decât la ultimele 6 zile de azimi 16,17,18,19,20,21 Nissan iar ziua în care era interzis și gătitul era ziua 22 Nissan, sabat săptămânal. Deci dacă în zilele 16,17,18,19,20,21 se îngăduia gătitul, acele zile nu pot fi zile de sabat săptămânal, ceea ce face ca și zilele lor anterior și după ele la 7 zile să nu postă fi sabat săptămânal.
Acest verset confirmă sabatul din 22, care vine exact la 7 zile de la sabatul din 15.
În N.T.14 Nissan e ziua pregătirii sau ziua a șasea din săptămâna lunară
Vin unii și spun că 14 Nissan e doar ziua pregătirii Praznicului Azimilor sau a Paștelui. Deoarece 15 Nissan e și Praznic și sabat săptămânal poate fi adevăr acest lucru dar asta nu exclude suprapunerea Praznicului Azimilor peste sabat săptămânal, că de aceea în Ioan Ioan 19:31 spune ...„ căci era ziua Pregătirii şi ziua aceea de Sabat era o zi mare”.
Dar vom analiza detailat ziua pregătirii din 14 Nissan.
Ziua de pregătire a iudeilor, 6 versete: Matthew 27:62, Mark 15:42, Luke 23:54, John 19:14, John 19:31, John 19:42.
Ziua întâi a săptămânii din săptămâna patimilor confirmă sabatul săptămânal din 15 Nissan (Marcu 16:1,2,9; Matei 28:1; Luke 24:1; Ioan 20:1).
G4521 σάββατον, G4521 e atât Sabat cât și săptămână (G4521 din 64 apariții este așa: ziua a șaptea de 57 de ori și săptămâna de 7 ori).
Ca să nu mai avem îndoieli în următorul verset se numește, atât ziua a saptea cât și săptămâna cu același cuvânt G4521:
Matei 28:1 La sfârşitul zilei Sabatului (G4521), când începea să se lumineze înspre ziua dintâi a săptămânii (G4521 ), Maria Magdalena şi cealaltă Marie au venit să vadă mormântul.
Poate fi ziua de 10 Nissan sabat săptămânal?
În ziua a 10-a Nissan se aleg mieii, și dacă este sâmbăta???
Exodul 12:3 .. „În ziua a zecea a acestei luni, fiecare om să ia un miel de fiecare familie...”
Abib 10, este ziua alegerii sau cumpărării mielului de Paște (se face comerț; până la Ierusalim era greu de dus mieii și porunca era expresă pe 10 Nissan, nu altă zi). Atunci dacă în 10 Nissan nu poate fi sabat, nu poate fi nici în data de 3, 17, 24 a lunii Nisan.
Abib 14 sau 14 Nissan e zi de pregătire.
Ziua pregătirii nu poate fi sabat săptămânal.
Atunci dacă în 14 nu poate fi sabat, nu poate fi nici în data de 7, 21, 28 a lunii Nisan.
Orzul putea fi recoltate pe data de 16 după ce snopul de legănat”a fost oferit în dimineața zilei de 16 Nisan, ceea ce era tot o lucrare ce nu se făcea în sabat. Atunci dacă în 16 nu poate fi sabat, nu poate fi nici în data de 2, 9, 23 a lunii Nisan.
În concluzie:
Sabatul nu poate fi niciodată în zilele de 2 , 3 , 7 , 9 , 10 , 14 , 16 , 17 , 21 , 23 , 24 sau 28 Nissan, este un interval de timp destul de mare cu zilele lunii în care Sabatul nu ar putea cădea. Orice om - orice păgân / fie și papa/ / care a făcut calendarul solar nu satisface aceste cerințe. Greu de admis ! Dacă sunteți în căutarea de dovezi, doar acest lucru demonstrează falsitatea calendarului gregorian.
Vreau sa va mai zic ca sunt foarte convins de religia ortodoxa ca este cea aiutentica ca este libertatea si dragostea pe care Mantuitorul a spus o si multi nu au inteles o ,dea ceea ,Dumnezeu a lasat adevarata zi de odihna ,invierea lui Hristos ,popoare sa o laudam,daca nu era ,nu mai exista nici o credinta in El .,,si daca va invia un om, nu vor crede,, asa ca asta e ..noi ca si crestini mergem cu Hristos in frunte ,nu ne rusinam suferim si rabdam prin invierea Lui tot neamul sa mantuit ,nu numai poporul care trebuia sa ii respecte poruncile lui Dumnezeu ,Istraiel ,,prin invierea lui si moartea lui tot nemul de pacat sa izbavit,Apostoli se duceau in sinagogi in zi de sabat ,pentru ca ei lucrau,scrie clar la faptele apostolilor 13,41 ,, vedeti,inganfatilor ,mirati va si pieriti ca eu lucrez un lucru in zilele voastre ,un lucru pe care nu l veti crede daca va ,va spune cineva,, Aici Pavel a intrat in sinagoga lucrand cum se spiune in verset si cum l a trimis sa propovaduiasca cuvantul Hristos ,de aceea mai mari sinagogi doreau sa ii omoare si pe apostoli ca le strica sabatul ..Dar ei nu au unteles de ce ucenici serbau si frangeau ,si se rugau mai mult si predica in ziua domnului ziua intai a saptamani ,eretici nu intelegeau .....Cum pot spune alte secte ca nu este ziua lui Dumnezeu ,ziua Invieri ,Apostolii astia au fost nebuni de o tineau ...Mantuitorul nea mantuit pe toti si ne a aratat clar ca prin Inviere sa spalat tot neamul de pacat si noi nu il intelegem .Doamne ajuta ! nu e rusine sa te intorci la credinta lui Hristos transmisa prin apostoli ,sfintii parinti si traditia sfanta .Pacat ca nu vrem sa fim un popor roman binecuvantat de Dumnezeu asa cum ne a lasat Dumnezeu si ne mai pierdem pe drum
Col 2:16 G2919 Let G3361 no G5100 man G3767 therefore G2919 judge [G5720] G5209 you G1722 in G1035 meat G2228 , or G1722 in G4213 drink G2228 , or G1722 in G3313 respect G1859 of an holyday G2228 , or G3561 of the new moon G2228 , or G4521 of the sabbath days : 17 G3739 Which G2076 are [G5748] G4639 a shadow G3195 of things to come [G5723] G1161 ; but G4983 the body G5547 is of Christ
Dacă ar fi fost abolită legea lui Moise (cu tot codul ceremonial și moral) azi nu ar mai fi valabile legile cu privire la sănătate, căsătorie, zeciuiala, curvia, cămătăria. Căsătoriei (poți fi homosexual, că nu mai ai nici o lege), legile sănătății (poți mânca animale sugrumate și sânge, ceea ce apostolii au interzis după cruce), ect.
Chiar Petru citează lucruri din legea ceremonială:
Faptele Apostolilor 15:20 ci să li se scrie doar să se ferească de pângăririle idolilor, de curvie, de dobitoace sugrumate şi de sânge.
Faptele Apostolilor 15:29 adică: să vă feriţi de lucrurile jertfite idolilor, de sânge, de dobitoace sugrumate şi de curvie, lucruri de care, dacă vă veţi păzi, va fi bine de voi. Fiţi sănătoşi.”
Faptele Apostolilor 21:25 Cu privire la Neamurile, care au crezut, noi am hotărât şi le-am scris că trebuie să se ferească de lucrurile jertfite idolilor, de sânge, de dobitoace sugrumate şi de curvie.”
Ori vedem că sărbătorile sunt valabile după cruce, Pavel le-a ținut și chiar Isus spune că se vor ține pe Noul Pământ:
Luca 22:15 El le-a zis: „Am dorit mult să mănânc Paştele acestea cu voi înainte de patima Mea;16 căci vă spun, că de acum încolo, nu le voi mai mânca, până la împlinirea lor în Împărăţia lui Dumnezeu
Cuvântul folosit aici în Col 2:16 vizează sabatul zilei a șaptea, cuvântul :
G4521 σάββατον - Strong's Greek Lexicon Number care este ), „ a șaptea zi a fiecărei săptămâni, , o zi de Sabat, șapte zile, o săptămână”.
G4521 Din 59 de versete și 64 apariții este repartizat așa: ziua a șaptea de 57 de ori și săptămâna de 7 ori.
Ca sabat al zilei a șaptea este folosit și la singular și la plural:
Matei 12:8 Căci Fiul omului este Domn şi al Sabatului G4521.”
Marcu 2:24 Fariseii I-au zis: „Vezi, de ce fac ei ce nu este îngăduit să facă în ziua Sabatului G4521?”
Matei 12:10 Şi iată că în sinagogă era un om care avea o mână uscată. Ei, ca să poată învinui pe Isus, L-au întrebat: „Este îngăduit a vindeca în zilele de Sabat G4521?”
Matei 12:12 Cu cât mai de preţ este, deci, un om decât o oaie? De aceea este îngăduit a face bine în zilele de Sabat G4521.
G4521 ca săptămână se întâlnește în versetele:
Marcu 16:2 În ziua dintâi a săptămânii G4521 , s-au dus la mormânt dis-de-dimineaţă, pe când răsărea soarele.
Marcu 16:9 (Isus, după ce a înviat, în dimineaţa zilei dintâi a săptămânii G4521, s-a arătat mai întâi Mariei Magdalenei, din care scosese şapte draci.
Luca 18:12 Eu postesc de două ori pe săptămână G4521 , dau zeciuială din toate veniturile mele.”
Luca 24:1 În ziua întâi a săptămânii G4521, femeile acestea şi altele împreună cu ele, au venit la mormânt dis-de-dimineaţă şi au adus miresmele pe care le pregătiseră.
Ioan 20:1 În ziua dintâi a săptămânii G4521, Maria Magdalena s-a dus dis-de-dimineaţă la mormânt, pe când era încă întuneric; şi a văzut că piatra fusese luată de pe mormânt
Ioan 20:19 În seara aceleiaşi zile, cea dintâi a săptămânii G4521, pe când uşile locului unde erau adunaţi ucenicii erau încuiate, de frica Iudeilor, a venit Isus, a stat în mijlocul lor şi le-a zis: „Pace vouă!”
Faptele Apostolilor 20:7 În ziua dintâi a săptămânii G4521, eram adunaţi la olaltă ca să frângem pâinea. Pavel, care trebuia să plece a doua zi, vorbea ucenicilor şi şi-a lungit vorbirea până la miezul nopţii.
Deci este clar că în Col 2 :16 este vorba de ziua sabatului săptămânal și nu de săptămână sau sabate ceremoniale mari, anuale:
Coloseni 2:16 Nimeni, deci, să nu vă judece cu privire la mâncare sau băutură sau cu privire la o zi de sărbătoare, cu privire la o lună nouă sau cu privire la o zi de Sabat G4521, 17 care sunt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Hristos.
Am luat toate cuvintele cu G4521 și ce susțineți dumneavoastră nu este adevărat : G4521 în Col 2:16 se referă la instituția sabatului zilei a șaptea săptămânale.
La fel în Vechil Teastament, corespunzătorul lui G4521 este H7676. În H7676 am găsit 68 apariții (din 89) noi am găsit sabat săptămânal 51, sabatele plural 4,săptămâna 2 , Ziua ispășirii 2, sabate anuale 8, jubileu 1 . Iar acolo unde se asociază sărbătorile anuale cu ziua Lunii noi sunt tot sabate săptămânale:
2 Cronici 2:4 Iată, eu înalţ o casă Numelui Domnului, Dumnezeului meu, ca să I-o închin Lui, să ard înaintea Lui tămâie mirositoare, să aduc necurmat în ea pâinile pentru punerea înainte şi să aduc arderile-de-tot de dimineaţă şi de seară, în zilele de Sabat H7676, de lună nouă şi de sărbătoare ale Domnului, Dumnezeului nostru, după o lege veşnică pentru Israel.
2 Cronici 8:13 Aducea ce era poruncit de Moise pentru fiecare zi, pentru zilele de Sabat H7676, pentru zilele de lună nouă şi pentru sărbători, de trei ori pe an, la sărbătoarea azimilor, la sărbătoarea săptămânilor şi la sărbătoarea corturilor.
Neemia 10:33 pentru pâinile pentru punerea înaintea Domnului, pentru darul de mâncare necurmat, pentru arderea-de-tot necurmată din zilele de Sabat H7676, din zilele de lună nouă şi din zilele de sărbători, pentru lucrurile închinate Domnului, pentru jertfele de ispăşire pentru Israel şi pentru tot ce se face în Casa Dumnezeului nostru.
Isaia 66:23 Din lună nouă H2320 în lună nouă H2320 şi din Sabat H7676 în Sabat H7676, va veni orice făptură să se închine înaintea Mea, zice Domnul.
Isaiah 66:23 KJV_Strongs(i) H1767 And it shall come to pass, that from H2320 one new moon H2320 to another H1767 , and from H7676 one sabbath H7676 to another H1320 , shall all flesh H935 come [H8799] H7812 to worship [H8692] H6440 before H559 me, saith [H8804] H3068 the LORD.
H7676 este același cu sabatul zilei a șaptea:
Exodul 16:25 Moise a zis: „Mâncaţi-o azi, căci este ziua Sabatului H7676; azi nu veţi găsi mană pe câmp.
Leviticul 19:3 Fiecare din voi să cinstească pe mama sa şi pe tatăl său şi să păzească Sabatele H7676 Mele. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.
Leviticul 23:15 De a doua zi după Sabat H7676, din ziua când veţi aduce snopul ca să fie legănat într-o parte şi într-alta, să număraţi şapte săptămâni H7676 întregi.
E adevărat că sabatul zilei a șaptea nu este sâmbăta sau duminica pentrucă el nu se găsește pe calendarul păgân papal și nu are de a face cu zilele închinate zeilor.
Acum să luăm fiecare zi din Luna Nissan sau Abib și să vedem care zile pot fi sabate săptămânale și cum demonstrăm noi că ele cad fix în luna lunară.
Ziua întâi a oricărei luni e zi distinctă, nu e zi de lucru și nici de sabat săptămânal.
Ezec 46:1.3 Isaia 66:23 demonstrează că nu pot fi simultan 2 zile diferite, când ușa dinspre răsărit era deschisă: ori e sabat săptămânal ori e zi de Lună Nouă.
Ziua 2 Abib sau Nissan: dacă e sabat în 2 atunci și 9,16,23 trebuie să fie sabat. Acum rămânem la V.T: porunca a patra spune între altele în Deuteronomul 5:12 „2, Adu-ti aminte ca sa sfinţeşti, Șabat-ul ziua Mea de odihnă 13. Şase zile* să lucrezi şi să-ţi faci toate treburile.14. Dar ziua a şaptea este Șabat-ul ziua* de odihnă a lui יהוה YaHWeH, Eylohim al tău: să nu faci nici-o lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici boul tău, nici măgarul tău, nici vreunul din dobitoacele tale, nici străinul care este în locurile tale, pentru ca şi robul, şi roaba ta să se odihnească întocmai ca tine.15. Adu-ţi* aminte că şi tu ai fost rob în ţara Egiptului, şi יהוה YaHWeH Eylohim al tău, te-a scos din ea cu** mînă tare şi cu braţ întins: de aceea ţi-a poruncit יהוה YaHWeH, Eylohim al tău să ţii odihna de Șabat”.
În ce zi se aplică Versetul „te-a scos din ea cu mână tare şi cu braţ întins: ”??? Biblia nu ne lasă să bâjbâim aici: Au ieșit din Egipt în ziua 15, luna întâi Numeri 33:3 Au pornit din Ramses în luna întâi, în ziua a cincisprezecea a lunii întâi. A doua zi după Paşte, copiii lui Israel au ieşit …,”
Exodul 12:11„Cînd îl veţi mînca, să aveţi mijlocul încins, încălţămintea în picioare şi toiagul în mînă; şi să-l mîncaţi în grabă; căci este paştile* lui יהוהYaHWeH. 14. Şi pomenirea* acestei zile s-o păstraţi şi s-o prăznuiţi printr-o Sărbătoare** în cinstea lui יהוהYaHWeH; Sa fie o♦ Lege Veşnică pentru urmaşii voştri”.
Ca o lege veșnică a rămas înscrisă chiar în porunca a patra.
Exodul 12:29 9.„ La* miezul nopţii, יהוהYaHWeH a** lovit pe toţi întîii născuţi din ţara Egiptului, de la♦ întîiul născut al lui faraon, care şedea pe scaunul lui de stăpînire pînă la întîiul născut al celui închis în temniţă, şi pînă la toţi întîii născuţi ai dobitoacelor.30. Faraon s-a sculat noaptea, el şi toţi slujitorii lui, şi toţi egiptenii; şi au fost mari ţipete* în Egipt, căci nu era casă unde să nu fie un mort.31. În aceeaşi noapte faraon a chemat* pe Moise şi pe Aaron şi le-a zis: „Sculaţi-vă, ieşiţi din mijlocul poporului meu, voi şi** copiii lui Israel. Duceţi-vă de slujiţi lui יהוהYaHWeH, cum aţi zis.32. Luaţi-vă* şi oile şi boii, cum aţi zis duceţi-vă şi** binecuvîntaţi-mă.”
Cred că nu mai este dubiu că ziua de 15 Nissan era ziua ieșirii din Egipt.
Psalmi 81:3 Sunaţi din trâmbiţă la luna nouă, la luna plină, în ziua sărbătorii noastre!4 Căci aceasta este o lege pentru Israel, o poruncă a Dumnezeului lui Iacov.5 El a rânduit sărbătoarea aceasta pentru Iosif, când a mers împotriva ţării Egiptului Atunci am auzit un glas pe care nu l-am cunoscut:6 „I-am descărcat povara de pe umăr şi mâinile lui nu mai ţin coşul.”
Deci este clar că ziua ieșirii din Egipt, eliberarea din sclavie s-a făcut în sabat. Sabatul comemorează ieșirea din sclavie, nu doar încetarea lucrului obișnuit.
Acum dacă 15 era sabat atunci 2, 9,16,23 trebuie să fie prima zi a săptămânii, că 16 vine după ziua a șaptea și e ziua întâi a săptămânii (asta o demonstrează și N.T.).
Alt martor că 16 Nissan face parte din prima zi a săptămânii, că în Deut 16:8 e vorba de săptămâna biblică care cuprinde ultimele 6 zile de Azimi și sabatul săptămânal:
Exodul 12:18 În luna întâi, din a patrusprezecea zi a lunii, seara, să mâncaţi azimi, până în seara zilei a douăzeci şi una a lunii.
Deuteronomul 16:8 Şase zile, să mănânci azimi şi a şaptea zi să fie o adunare de sărbătoare în cinstea Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nici o lucrare H4399 în ea.
Oare Azimile țin 6 zile ca în Deut 16:8 ??? Oare în zilele de Azimi este interdicția „să nu faci nici o lucrare H4399 în ea ” sau acolo se spune altceva : că azimile țin 7 zile din 15 Nissan și să „nu faceţi nici o lucrare de slugă” (Lev 23:7) spre deosebire de sabatul zilei a șaptea și ispășire, unde interdicția este totală: „nici o lucrare”.
E clar că Deut 16:8 nu se poate referi decât la ultimele 6 zile de azimi 16,17,18,19,20,21 Nissan iar ziua în care era interzis și gătitul era ziua 22 Nissan, sabat săptămânal. Deci dacă în zilele 16,17,18,19,20,21 se îngăduia gătitul, acele zile nu pot fi zile de sabat săptămânal, ceea ce face ca și zilele lor anterior și după ele la 7 zile să nu poată fi sabat săptămânal.
Exodul 12:16 În ziua dintâi veţi avea o adunare de sărbătoare Sfântă; şi în ziua a şaptea veţi avea o adunare de sărbătoare Sfântă. Să nu faceţi nici o muncă în zilele acelea; veţi putea numai să pregătiţi mâncarea fiecărui ins.”
În cele 7 zile de azimi ai voie să pregătești mâncarea fiecărui ins cu excepția sabatului zilei a șaptea. Se știe că în mod normal zilele săptămânii 1-6 (din care ziua a 6 - a e ziua pregătirii, pentru ziua a șaptea) sunt zile de lucru. Aici din cauză că aceste zile sunt zile de Azimi, și deci de sărbătoare, se îngăduie gătitul doar. Dar în ziua a șaptea săptămânală se știe sigur că și gătitul este interzis: Exodul 20:10„ Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nici o lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta”. Aceeași poruncă în Leviticul 23:3. Dar la zilele azimilor care încep după seara zilei de 14, și sunt zilele de 15-21 Nissan (după tăierea mielului și pregătirea azimilor) nu este nici o contradicție. Ziua de 14 Nissan este și zi de pregătire săptămânală, ziua a șasea din săptămână. Am văzut în :Marcu 15:42 „ ziua dinaintea Sabatului” sau Ioan 19:31 „ căci era ziua Pregătirii şi ziua aceea de Sabat era o zi mare ”(că era sabat săptămânal dar și Azimi) sau Ioan 19:42 „ era ziua Pregătirii Iudeilor ” care era o singură zi, ziua a șasea din săptămână. Aici nu se poate spune că era numai ziua pregătirii Paștelui, ci și a sabatului săptămânal (să fie clar Isus a înviat în prima zi a săptămânii).
Datele sunt fixe și în N.T. că porunca este „din an în an” iar Mântuitorul a „împlinit” legea după poruncă și a fost sacrificat conform poruncii din V. T.: „Matei 5:17 Să nu credeţi că am venit să stric legea sau Prorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc”.
Exodul 13:8 „Să spui atunci fiului tău: „Aceasta este spre pomenirea celor ce a făcut YHWH ( Domnul) pentru mine când am ieşit din Egipt.”9 Să-ţi fie ca un semn pe mână şi ca un semn de aducere aminte pe frunte între ochii tăi, pentru ca legea Domnului să fie totdeauna în gura ta; căci cu mână puternică te-a scos Domnul din Egipt.10 Să ţii porunca aceasta la vremea hotărâtă, din an în an.”
Deci și N. T. sărbătoarea Paștelui e fixă în lună și ziua pregătirii este în 14 Nissan.
Deci și Deut 16:8 ne demonstrează că săptămâna biblică e fixă în luna lunară și are 6 zile de azimi, deci 16 e a doua zi de azimi și prima zi din săptămână.
În data de 16 Nissan se tăia snopul de legănat, ceea ce nu se făcea în sabtul săptămânal.
N. T. confirmă 16 Nissan ca ziua Învierii și ca fiind prima zi din săptămână : Marcu 16:1,2,9; Matei 28:1; Luke 24:1; Ioan 20:1; Unii ar dorii să spună că nu e prima zi din săptămână, dar Scriptura nu le dă dreptate.
G4521
Ziua dintâi a săptămânii. Gr. mia sabbathon. Cuvântul sabbathon atât în forma lui de plural, ca aici, cât şi la singular, înseamnă fie „Sabat”, ziua a şaptea a săptămânii, fie „săptămâna”. Exemple de folosirea lui în ultima forma sunt Luca 18,12; 1 Corinteni 16,2
Luca 18:12 Eu postesc de două ori pe săptămână G4521, dau zeciuială din toate veniturile mele”.
1 Corinteni 16:2 În ziua dintâi a săptămânii H4521, fiecare din voi să pună deoparte acasă ce va putea, după câştigul lui, ca să nu se strângă ajutoarele când voi veni eu.
Am văzut că G4521 e atât Sabat cât și săptămână (G4521 din 59 de versete și 64 apariții este repartizat așa: ziua a șaptea de 57 de ori și săptămâna de 7 ori).
Ca să nu mai avem îndoieli în următorul verset se numește, atât ziua a saptea cât și săptămâna cu același cuvânt G4521:
Matei 28:1 La sfârşitul zilei Sabatului (G4521), când începea să se lumineze înspre ziua dintâi a săptămânii (G4521 ), Maria Magdalena şi cealaltă Marie au venit să vadă mormântul.
Deci dragi cititori cele 7 zile ale Azimilor se întinde pe două săptămâni: 15 Nissan e sfârșitul primei săptămâni și e sabat săptămânal iar 16 Nissan e ziua întăi a următoarei săptămâni.
Să mergem la 3 Nissan, dacă e sabat în 3 atunci și 10,17,24 Nissan trebuie să fie sabat săptămânal. Exodul 12:3„ Abib 10, este ziua alegerii mielului de Paște (se face comerț) și porunca era expresă pe 10 Nissan, nu altă zi. Deci dacă 10 Nissan nu e sabat atunci nici în 3 ,17,24 nu poate fi sabat săptămânal. Și mai e și cealaltă problemă: dacă 15 Nissan e sabat 17 Nissan e ziua a doua din săptămână și după Deut 16:8 e ziua a treia de azimi.
Ziua 4 din luna Nissan: dacă e sabat în 4 atunci și 11,18,25 Nissan trebuie să fie sabat săptămânal dar 18 este a patra zi de azimi (Deut 16:8) și a treia zi din săptămână (dacă 15 e sabat săptămânal vezi porunca a patra Deut 5:15 și Num 33:3). Deci dacă 4 Nissan nu poate fi sabat săptămânal atunci nici 11,18,25 Nissan nu pot fi zile de sabat săptămânal.
Ziua 5 din luna Nissan: dacă e sabat în 5 atunci și 12,19,26 Nissan trebuie să fie sabat săptămânal dar 19 Nissan este a cicea zi de azimi (Deut 16:8) și a patra zi din săptămână (dacă 15 e sabat săptămânal vezi porunca a patra Deut 5:15 și Num 33:3). Deci dacă 5 Nissan nu poate fi sabat săptămânal atunci nici 12,19,26 Nissan nu pot fi zile de sabat săptămânal.
Ziua 6 din luna Nissan: dacă e sabat în 6 Nissan atunci și 13, 20, 27 Nissan trebuie să fie sabat săptămânal dar 20 Nissan este a șasea zi de azimi (Deut 16:8) și a cincea zi din săptămână (dacă 15 e sabat săptămânal vezi porunca a patra Deut 5:15 și Num 33:3). Deci dacă 6 Nissan nu poate fi sabat săptămânal atunci nici 13, 20, 27 Nissan nu pot fi zile de sabat săptămânal.
Ziua 7 din luna Nissan: dacă e sabat în 7 atunci și 14, 21 ,28 Nissan trebuie să fie sabat săptămânal dar 21 Nissan este a șaptea zi de azimi (Deut 16:8) și a șasea zi din săptămână (dacă 15 e sabat săptămânal vezi porunca a patra Deut 5:15 și Num 33:3). Deci dacă 5 Nissan nu poate fi sabat săptămânal atunci nici 14,21,28 Nissan nu pot fi zile de sabat săptămânal. Aici ne mai ajută și data de 14 Nissan care nu poate fi sabat că e ziua pregătirii mielului (a Paștelui) dar și ziua de pregătire săptămânală.
14 e dată fixă în luna lunară Nissan sau Abib, Exodul 12:21 Moise a chemat pe toţi bătrânii lui Israel şi le-a zis: „Duceţi-vă de luaţi un miel pentru familiile voastre şi junghiaţi Paştele”.
21 Abib e ziua 7 de Azimi dar din săptămâna 16-22 încheie ziua a șasea după Deuteronomul 16:8.
14 Nissan ca ziua pregătirii apare de multe ori în N. T. Ziua pregătirii Matthew 27:62, Mark 15:42, Luke 23:54, John 19:14, John 19:31, John 19:42.
Acum dacă 14 e ziua pregătirii e clar că și ziua 21 Nissan e ziua pregătirii și la fel ziua 28 Nissan.
Iată de ce trebuia ca în 21 Nissan, deși zi de sărbătoare (Azimi 7) să se îngăduie gătitul ( ), pentrucă venea sabatul din 22 și trebuia să fie o zi de pregătire a hranei (vezi Exod 12:16 sau Lev 23:7).
Ziua de 8 Nissan: dacă e sabat în 8 Nissan atunci și 15, 22 și 29 Nissan trebuie să fie sabat săptămânal.
Că 15 Nissan e ziua sabatului am văzut că e confirmat chiar de porunca a patra, apoi ziua pregătirii din 14 Nissan întărește aceast lucru și ziua întâi din săptămâna învierii este alt martor: Matei 28:1 La sfârşitul zilei Sabatului (G4521), când începea să se lumineze înspre ziua dintâi a săptămânii (G4521 ), Maria Magdalena şi cealaltă Marie au venit să vadă mormântul.
Deci dacă 15 Nissan e confirmat de Scriptură ca fiind sabat atunci automat și 15, 22 și 29 Nissan trebuie să fie sabat săptămânal.
Extras din “Curs de ebraică”, de Timothy Crow şi Silviu Tatu, Editura Institutului Biblic “Emanuel”, Oradea, 1999
Problema rădăcinii comune a cuvintelor
- substantivul SABAT = zi de odihnă
- numeralul ŞAPTE = 7
SABAT se scrie שּׁבּ ת şi se pronunţă ŞABAT(h)
Şapte = 7 se scrie שּׁ ב י ע י şi se pronunţă ŞEVI’I
Lăsând la o parte pronunţia diferită, trebuie să observăm GRAFIA DIFERITĂ. Numai primele două litere sunt identice, dar deja a doua se pronunţă diferit. Ce ne facem însă cu literele celelalte ?”
Vă invit să urmăriți continuarea pe www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=12138.
Sabat nu înseamnă sâmbătă și asta o știe orice profesor de ebraică. Saturn are mai multe înțelesuri, în cultura noastră din timpurile trecute. Ea reprezintă "Sâmbătă", în care a 7-a zi a săptămânii a fost numită dupa planeta Saturn nu mai târziu de secolul al doilea.
Acest lucru este explicat în acest link: en.wikipedia.org/wiki/Saturday .
H7676, – שׁבּת shabbâth ,shab-bawth'
Ziua de sabat nu este numai sâmbăta, ci o zi în care încetează activitățile cotidiene, o zi de odihnă și comuniune cu Creatorul.
H7677
H7677 שׁבּתון - shabbâthôn , shab-baw-thone' înseamnă :a. Sabat săptămânal , b. ziua ispășirii , c. an sabatic, d. Sărbătoarea Trâmbițelor, e. 1 și ultima zi din Sărbătoarea Corturilor.
Exodul 16:23 Şi Moise le-a zis: „Domnul a poruncit aşa. Mâine este ziua de odihnă H7677, Sabatul H7676 închinat Domnului; coaceţi ce aveţi de copt, fierbeţi ce aveţi din fiert şi păstraţi până a doua zi dimineaţa tot ce va rămâne!”
Exodul 16:25 Moise a zis: „Mâncaţi-o azi, căci este ziua Sabatului H7676; azi nu veţi găsi mană pe câmp.
Leviticul 23:3 Şase zile să lucraţi; dar ziua a şaptea este Sabatul H7676 , ziua de odihnă H7677 cu o adunare Sfântă. Să nu faceţi nici o lucrare în timpul ei: este Sabatul H7676 Domnului, în toate locuinţele voastre.
Nu doar sâmbăta este o asemenea zi ci și ziua Ispășirii:
Leviticul 16:31 Aceasta să fie pentru voi o zi de Sabat H7676, o zi de odihnă H7677, în care să vă smeriţi sufletele. Aceasta să fie o lege veşnică.
Sabat este și anul sabatic:
Leviticul 25:6 Ceea ce va ieşi de la sine din pământ în timpul Sabatului H7676 lui, să vă slujească de hrană, ţie, robului şi roabei tale, celui tocmit de tine cu ziua şi străinului care locuieşte cu tine
Leviticul 25:2 „Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: „Când veţi intra în ţara pe care v-o dau, pământul să se odihnească, H7673 să ţină un Sabat H7676 în cinstea Domnului.
Sabat este și săptămâna:
Leviticul 25:8 Să numeri şapte săptămâni H7676 de ani, de şapte ori şapte ani şi zilele acestor şapte săptămâni de ani vor face patruzeci şi nouă de ani.
Leviticus 25:8 (KJV_Strongs)
8 H5608 And thou shalt number [H8804] H7651 seven H7676 sabbaths H8141 of years H7651 unto thee, seven H6471 times H7651 seven H8141 years H3117 ; and the space H7651 of the seven H7676 sabbaths H8141 of years H705 shall be unto thee forty H8672 and nine H8141 years.
H7676 din texte 55 și 66 apariții (din 89) noi am găsit sabat săptămânal 51, sabatele plural 4, Ziua ispășirii 2, sabate anuale 8, jubileu 1 .
H7676 se trage din H7673
Geneza 2:2 În ziua a şaptea Dumnezeu Şi-a sfârşit lucrarea pe care o făcuse; şi în ziua a şaptea s-a odihnit H7673 de toată lucrarea Lui pe care o făcuse.
Corespondentul grecesc a lui H7676 este G 4521.
G4521, σάββατον, din 59 de versete și 64 apariții este repartizat așa: ziua a șaptea de 57 de ori și săptămâna de 7 ori.
Luca 13:10 Isus învăţa pe norod într-o sinagogă în ziua Sabatului G4521.
Ion 5:16 Din pricina aceasta, Iudeii au început să urmărească pe Isus şi căutau să-L omoare, fiindcă făcea aceste lucruri în ziua Sabatului G4521.
Marcu 16:9 (Isus, după ce a înviat, în dimineaţa zilei dintâi a săptămânii G4521, s-a arătat mai întâi Mariei Magdalenei, din care scosese şapte draci.
Faptele Apostolilor 20:7 În ziua dintâi a săptămânii G4521, eram adunaţi la olaltă ca să frângem pâinea.
Deci stimați cititori denumirea de sabat nu se aplică doar la sabatul zilei a șaptea și cu atât mai puțin la sâmbăta care nu exista pe timpul lui Moise. La Creațiune nu se amintește de sabat, el apare abia din Exodul și Leviticul cu noțiunea de sabat și apare pe calendar lunar-solar, nu gregorian, doar solar.
Draga Ferdinand! Postarea dumitale n-ar nici-o legatura cu realitate! Crestinismul autentic se bazeaza pe legatura libera si constienta cu Dumnezeu. In continutul acestei legaturi intra cunoasterea lui Dumnezeu si trairea dupa voia lui Dumnezeu.
Trairea dupa voia lui Dumnezeu cuprinde 2 parti:
1- cea de traire morala
2- si de cult divin, ADORAREA LUI DUMNEZEU.
Biserica Ortodoxă nu a făcut din Biblie nici autoritatea supremă, independentă de comunitate,
devenind religia unei cărţi (protestantismul a fost adeseori acuzat că face din Biblie un “papă de
hârtie”), nici nu pune stavilă accesului la textul revelat credincioşilor, ci o recomandă, o cuprinde în
cultul public şi privat zilnic şi o difuzează alături de alte texte ajutătoare, cum ar fi catehisme,
exegeze, cazanii etc, care oferă credincioşilor explicaţiile necesare înţelegerii corecte a cuvântului lui
Dumnezeu.
Crestinismul asa s-a manifestat de la inceputuri si pana astazi, in sanul Bisericii formate la cincizecime ca Trup tainic a lui Hristos al carui Cap este El insusi.
Deci nu poate exista crestinism fara Biserica, fara Hristos, fara preoti si credinciosi.
,,Ce folos, frații mei, dacă zice cineva că are credință, iar fapte nu are? Oare această credință poate să-l mântuiască?”
Drumul către credință este pocăința.
Ce spun oamenii care se pocăiesc?
,,Am păcătuit, n-am să mai fac. Nu voi mai păcătui, deci voi trăi potrivit poruncilor”. Întrucât pocăința nu încetează o dată cu primirea credinței, ci, împreunându-se cu ea, rămâne până la sfârșit, reiese că și hotărârea aceasta – de a trăi potrivit poruncilor – rămâne în vigoare și după primirea credinței.
De aceea, credinciosul, dacă a venit la credință pe calea cea dreaptă – pe calea pocăinței, adică – este un râvnitor al plinirii poruncilor sau săvârșitor al faptelor bune.
Credința îi dă cel mai puternic imbold spre a face aceasta; tot credința îi dă și puterile harice trebuncioase, prin Sfintele Taine.
Într-acest chip, credința ajută faptelor, iar faptele fac credința desăvârșită:
- căci până când omul nu împlinește lucrul în care a crezut, credința nu este credință adevărată.
Credința se vădește numai în fapte, și nu numai se vădește, ci se și întărește.
Faptele lucrează, la rândul lor asupra credinței și o întăresc.
Asasdar dragul meu Ferdinand o aripa este credinta si cealalta aripa este faptuirea. Aceasta pasare care este omul nu poate zbura catre cer daca nu-si poate folosi ambele aripi.
In ceea ce priveste traditia, dragul meu, ea nu poate exista fara Scriptura si invers, sunt complementare.
Asa cum cuvantul Scripturii spune ca nu pot incapea faptele lui Dumnezeu intr-o carte asa spunem si noi caci completarea acestei carti vine prin lucrarea sfintitoare a Bisericii.
Si am mai spus ca exista o modalitate simpla de a vedea daca anumite lucruri care nu se regasesc in Scriptura sunt adevarat prin simpla cercetare daca este propovaduita din totdeauna, pretutindeni si unanim acceptata de Biserica.
Din fericire ptr noi si nefericire ptr sectanti este faptul ca noi putem dovedi tot ceea ce marturisim prin tot ceea ce exista.
Zecile de mii de secte care au ca teorie sola scriptura si se folosesc in mod eronat de Biblie propovaduiesc un dumnezeu faurit de mintile oamenilor. Daca Sf. Scriptura ar fi singurul mijloc de propovaduire n-ar mai exista talcuiri diferite ale Scripturii. Dar realitatea ne arata ca exista zeci de mii de secte si grupari care talcuiesc Scriptura diferit si se manifesta diferit. Unde este atunci unitatea duhului despre care se vorbeste atat de des in Scriptura?
Poate-mi raspunzi la aceasta intrebare?!?!?!?!
Cred ca ar fi fost firesc sa fi citit invatatura de credinta ortodoxa / catehismul ortodox inainte de a comenta pe acest portal.
Multuimim ptr pacea ce ne-o oferiti si va multumim insa vreau sa va atrag atentia ca nu ne putem impaca cu erezia, cu schisma, cu minciuna, cu prozelitismul, cu defaimarea, cu ciuntirea adevarului.
Nu avem nimic cu dvs si chiar ne purtam cu rabdare si intelegere dar nu putem tolera faptul ca incercati sa ne induceti in eroare cu invataturile unor oameni aflati inafara Bisericii lui Hristos.
Despre pocainta, despre lucrarea launtrica, despre zdrobirea inimii, despre urmarea lui Hristos, va invitam cu toata dragostea sa cititi articolele de spiritualitate ortodoxa din cadrul portalului.
Ciudat este ca niciodata vreun membru al vreunei secte n-a comentat la astfel de articole ziditoare de suflet si care ating latura cea mai sensibila a crestinului care se doreste a fi urmator a lui Hristos in lumea aceasta. ci au comentat doar la articolele care combat invataturile eretice, schismatice, prozelitiste si false.
Va invit la un dialog pe marginea articolelor de suflet, acolo unde se vorbeste concret de modalitatea de abordare a situatiilor concrete din viata unui crestin atunci cand se afla in ispita, in incercare, in cruce, caci acolo se vede concret ce este, cum este, etc.
Cristian Stavriu
Puterea de convingere vine de argumente, din cunoasterea Scripturii si din trairea duhovniceasca!
Eu as putea pune ramasag ca nu ai citit articolul pana la capat. Este o caracteristica generala a membrilor sectelor din toata lumea. Ai citit totlul articolului, nu ti-a convenit, ai spicuit un pic prin articol si mandru de cunostintele tale teologice te-ai avantat sa scrii un comentariu pompos care defapt bate campii.
Daca vei citi articolul cu atentie, daca vei merge la Scriptura la toate trimiterile pe care le face vei vedea ca eu nu trebuie sa mai raspund nici-uneia din intrebarile tale.
In articol gasesti raspunsul tuturor celor mentionate de tine.
Deci te rog frumos, ca sa nu pierdem timpul pretios mantuirii noastre, citeste cu atentie toate articolele despre sabat si duminica de pe portalul nostru si vei vedea (daca ai ochi de vazut) ca nimic nu poate fi contrazis.
Insasi numele de DUMINCA spune foarte mult. Aceasta denumire este data de mult, de foarte mult timp, dar dvs, membrii sectelor nu cititi istoria caci va deranjeaza si va scoate inafara crestinismului.
Pe de alta parte faci o confuzie intre ceea ce inseamna aceea o religie si ceea ce este aceea Biserica, credinta, comunitate, etc.
Zecile de mii de secte din lume nu au la baza mersul trenurilor ci tot Scriptura si sunt toti in ratacire afirmand ca sunt posesoarele adevarului suprem. E de rasul lumii!
Deci citeste cu atentie articolele si apoi comenteaza la subiect!
Doamne miluieste-ma!
Cristian Stavriu
sau ziceai ca nici un apostol na predicat sau na avut vreo legatura cu sambata,pai numai sambata mergeau in Temple sa vorbeasca de Evanghelie..voi ca preoti cand mergeti sa spuneti lumi de Evanghelie?nu in ziua in care ziceti ca mergeti la casa Domnului si ca e ziua lui?ba da,ei uite ca ei la felmergeau doar ca intro zi diferita de cea a noastra..ziua Domnului9 cea adevarata in care na schombato nimeni,Domnul nici atat..
Faptele apostolilor 18:4
4 Pavel vorbea în sinagogă în fiecare zi de Sabat şi îndupleca pe iudei şi pe greci..Faptele apostolilor 13:44
În Sabatul viitor, aproape toată cetatea s-a adunat ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu.
nicaieri nu zice in biblie ca vorbea in sinagoga in fiecare duminica,de ce oare?pentru ca sambata e ziua Lui Dumnezeu in care se merge la biserici(sinagogi)si se predica Evanghelia..si multe altele care sant dovezi adevarate si clare...dar na daca voua nu va place si va place doar sa aparati religia si tradita sau mai stiu eu,de mandrie..va spun eu ca religia e egal cu 0,nu te mantuie religia,ci Dumnezeu daca vrea,si El judeca dupa dreptate..adica daca ii facem voia ne va da Viata..
Faptele apostolilor 13:27
Căci locuitorii din Ierusalim şi mai marii lor n-au cunoscut pe Isus; şi, prin faptul că L-au osândit, au împlinit cuvintele Prorocilor, care se citesc în fiecare Sabat...cand se citeste Cuvantul?
si inca ceva,de ce nu a inviat Domnul Hristos sambata?si ainviat Dumninica?pentru ca Sambata Domnul se odihneste nu munceste invianduse...1 Iar în ziua întâia a săptămânii (duminica), Maria Magdalena a venit la mormânt dis-de-dimineaţă, fiind încă întuneric, şi a văzut piatra ridicată de pe mormânt.Sfânta evanghelie după Ioan
Capitolul 20,DIN BIBLIA TRADITIONALA ORTODOCSA....nu mai are rost sa ne contrazicem...fiecare face ce vrea su cum vrea..uni pentru asi apara doctrina bisericeasca iar alti pentru a fi de partea adevarul si a Lui Dumnezeu...Dumnezeu sa ne ajute si saI facem voia Sa..
Pentru noi este foarte clar ceea ce articolele arata despre ereziile propovaduite de secte si polemica tampa fara argumente nu-si are rostul si nu este nici ziditoare.
Am restrictionat mesajele unor adepti ai sectelor din pricina limbajului neadecvat, iar a altora pentru cerbicia cu care pun in continuare aceleasi intrebari, aceleasi argumente lipsite de logica si fidelitate fata de invatatura crestina.
Nu pot purta la infinit dialog cu persoane care probabil n-au ce face si doresc sa-mi ocupe mie timpul cu prostii intaratandu-ma la discutii inutile si de-a dreptul prostesti.
Domnul Dan Ogica posteaza in nestire comentarii cu intrebari legate de ziua pe care a sfintit-o Dumnezeu. Ce poate fi mai lamuritor decat acest articol care arata concret conceptia crestina din totdeauna, arata cum falsifica cuvintele Scripturii, cum inteleg in mod eronat aceste lucruri.
In mod normal dupa gandirea adventista ar trebui ca ei insisi sa tina toate prescriptiile Vechiului Testament, sa se taie imprejur, sa tina toate sarbatorile prescrise poporului evreu samd.
Zilele trecute discutand cu un evanghelist am constatat ca si ei nu sunt de acord in nici-un chip cu teoriile adventiste, cu sabatul, cu restrictiile mancarii carnii de porc, etc, etc
Pe de alta parte imi marturisea ca a ascultat la postul lor de radio cum ca un mare profesor de-al lor spunea ca ai nu cred in rai si iad, in muncile vesnice samd.
Cred adventistii in muncile vesnice, credca exista rai si iad, ziua judecatii?
Deci nu vreau sa-mi irosesc timpul postand si raspunzand la intrebari fara de rost si la care se gasec explicatii in textul articolului!
Doamne ajuta!
Cristian Stavriu
Bine, dar Apostolii și ceilalți creștini din primii ani ai Bisericii au ținut Sabatul? Nu. Deși Adventismul de Ziua a șaptea are „teologi” care fac eforturi de nedescris pentru a schimba faptele, în realitate biblia ne arată clar că primii creștini nu serbau Sâmbăta ca zi a Domnului, ci Duminica.
Cum așa? Oare nu se arată în Faptele Apostolilor respectarea Sâmbetei? Oare la Faptele Apostolilor 13, 14, 42, 44; 17, 2; 18, 4 nu se arată că Sfântul Apostol Pavel a fost prezent în sinagogă în ziua sabatului și a predicat pe Hristos atât la evrei cât și la neamuri? Ba da! Și tocmai asta dovedește clar că Sfântul Apostol Pavel nu prăznuia Sabatul. Cum așa? Simplu: Legea lui Dumnezeu interzice lucrarea în Zi de Odihnă. Care este lucrarea la care Hristos Dumnezeu chemase pe Apostoli? Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni (Marcu 1, 17). Iată deci lucrarea Apostolilor: aducerea oamenilor la Credință, vestirea Cuvântului lui Dumnezeu (2).
Și ce făcea Sfântul Apostol Pavel Sâmbăta? Era în biserică, la rugăciune, Frângerea pâinii (Liturghie) și agapă? Nu! El lucra!
Atunci, când era la rugăciune, la Frângerea păinii și agapă cu ceilalți creștini? Duminica!
Iată, în Faptele Apostolilor, la capitolul 20, se arată foarte clar că Ziua cea obișnuită a creștinilor pentru Liturghie (Frângerea pâinii) era nu sâmbăta, ci Duminica. Căci a stat Sfântul apostol Pavel împreună cu sfinții ce-l însoțeau, Luca, Sosipatru, Aristarh, Secundus, Gaius, Timotei, Tihic și Trofim în Troa șapte zile! Și nu au săvârșit Liturghia nici sâmbăta, nici joia, nici în altă zi, ci Duminica!
De altfel, cum s-ar fi putut săvârși Liturghia Sâmbăta, în sinagogă, în mijlocul celor necredincioși? Sau cum ar fi putut participa Sfântul apostol Pavel la creștineasca prăznuire a Zilei Domnului, dacă era în sinagogă sau în alte locuri, propovăduind necredincioșilor? Nu putea. Nu putea să fie la slujba creștină câtă vreme era în adunarea celor necredincioși. Vedem astfel că mărturia Bibliei este limpede: Sfinții Apostoli lucrau Sâmbăta la convertirea necredincioșilor, iar Duminica sărbătoreau cu Poporul lui Dumnezeu Ziua Domnului.
Credem că nu e cazul a mai adăuga ceva, la această mărturie atât de clară.”
„Credem că nu e cazul a mai adăuga ceva, la această mărturie atât de clară.”
Purtam un dialog sau doar un monolog?
V-am raspuns la primul comentariu iar dvs acum veniti cu un altul fara sa fi citit si al doilea articol despre : http://www.catehetica.ro/ce-spune-dumnezeu-despre-ziua-de-odihna-2
V-am pus niste intrebari la care nu ati raspuns! Cum doriti sa dialogam cata vreme nu cititi articolele pana la capat, nu raspundeti la intrebarile pe care vi le-am pus? E posibil oare sa ajungem la vreo concluzie in acest mod?
Va recoamand articolul despre biblia lui cornilescu, ptr a va lamuri un pic cum stau lucuruile si sa nu mai faceti afirmatii din buzunar asa gratuit si fara o argumentatie pertinenta si logica.
http://www.catehetica.ro/biblia-cornilescu-un-fals-o-inselare-o-modalitate-de-indreptatire-a-ereziilor
Cititi va rog articolele pana la capat, informati-va corect si apoi discutam punctual pe problemele care va framanta!
Dumnezeu sa va lumineze mintea!
Cristian Stavriu
Si nu ar trebui sa ne numim secte unii pe altii. Noi nu folosim cuvantul acesta. Suntem cu totii frati in Domnul Iisus. Doar ca unii au studiat mai mult si au mai multa lumina iar altii poate n-au avut posibilitatea sa inteleaga. Dar va spun: Daca Iisus are un plan cu cineva (de a-l mantui) nu il va lasa pana nu ii va da toata lumina adevarului. Pace si binecuvantare de la Dumnezeu va doresc!
Daca Biblia dupa care ne ghidam este gresita, atunci preotul vostru a gresit. De ce sa aruncati in noi cu noroi ca am inventat noi ceva? Noi (adventistii) nu avem nici o traducere a Bibliei. Biblia noastra e tradusa de Cornilescu si atat.
Ati poposit pe meleagul acesta ortodox si incercati sa comentati cu privire la un articol pe care nu l-ati citit pana la capat.
Nu se cade sa faceti comentarii pe seama unui articol pe care nu l-ati parcurs pana la capat.
Cu tot respectul pe care vi-l port va rog frumos si insistent sa cititi cu atentie toate articolele de la categoria sectologie si cu siguranta va veti lamuri.
Ptr mine a polemiza cu dvs pe temeiul faptului ca faceti niste afirmatii nefondate nu pot accepta.
Cititi va rog din suflet toate articolele prezentate la categoria sectologie si apoi mai discutam.
In ceea ce priveste acuzatiile pe care le aduceti preotilor nostri pot sa va spun doar faptul ca noi niciodata nu ne-am laudat ca toti membrii Bisericii sunt sfinti, in schimb afirmam si avem si posibilitatea sa argumentam ca invatatura de credinta ortodoxa este cea adevarata si sfanta.
Trebuie pe de alta parte macar ptr faptul; ca astazi puteti tine in maini o Sfanta Scriptura sa ne multumiti tot noua ortodocsilor caci secta din care faceti parte nu are prea multi ani de cand s-a infiintat.
Ptr studiu va propun insa cateva intrebari la care v-as ruga sa-mi raspundeti cand veti gasi de cuviinta, si anume>
Cand credeti ca marea masa a crestinilor a avut in maini Sfanta Scriptura / Biblia?
Cand credeti ca marea masa a crestinilor a inceput sa citeasca Sfanta Scriptura / Biblia, avand in vedere cand au inceput sa invete sa citeasca (fie la noi in tara, fie in orice alt colt al lumii)?
Cine a stabilit care sunt cartile care trebuie sa faca parte din Sfanta Scriptura - avand in vedere multitudinea de carti apocrife care exista pana astazi?
Daca aceste carti au fost stabilite in sinoade (si asta o stie orice om cunoscator de istorie si adevar) de episcopi si preoti, v-as intreba unde sunt episcopii si preotii dvs? Si daca nu-i acceptati, de ce totusi urmati acele carti care au fost stabilite ca fiind revelate si adevarate si nu stabiliti dvs acum alte randuieli?
Intrebarea „de ce?” aveti traducerile Sfintei Scripturi falsificate si trunchiate nu v-o mai pun ca probabil deja v-am suparat prea tare. Noi putem dovedi - avand traditie - ca textul Sfintei Scripturi ortodoxe este acelasi de la inceputuri si pana astazi in aceeasi forma ceea ce dovedeste veridicitatea ei, pe cand dvs nu puteti!
De ce reduceti pe Dumnezeu la o Carte fie ea chiar si Sfanta Scriptura cat timp Apostolul Ioan Teologul a marturisit ca n-ar incapea in lumea aceasta tot ceea ce s-ar fi scris despre Hristos si faptele Sale?
Si nu in ultimul rand v-as pune o intrebare la care nici unul dintre reprezentantii sectelor nu au fost capabili sa-mi raspunda:
De ce nu a scris Hristos? As vrea sa-mi dati un raspuns pertinent in ceea ce priveste acest lucru stiind bine ca nici macar nu a indemnat pe vreun apostol sa scrie vreo carte.
Deci pana a ajuns la popor cartea Sfintei Scripturi ce au facut crestinii? Stiind bine faptul ca oamenii au invatat carte sau sa citeasca abia acum 200 de ani, iar tiparnita si colportajul asemenea. Deci cine era autoritatea care invata poporul Sfintele Scripturi? si nu orice Scripturi. Aveau nevoie de talcuire sau nu? Cine le garanta oamenilor o talcuire corecta si care erau criteriile care stabileau adevarurile de credinta?
Cam multe intrebari v-am pus si sper sa nu va fi suparat dar nu o fac cu rautate.
E bine ca exista un dialog intre noi si ca dvs aveti sau simtit nevoia de comunicare cu un ortodox ceea ce presupune faptul ca ceva scartzaie in credinta dvs. Eu de pilda, niciodata nu navighez pe sit-uri eterodoxe ptr ca nu ma intereseaza ce spun altii despre Dumnezeu deoarece sunt convins de adevarul Bisericii Ortodoxe.
Eu ma bucur ca ati ajuns pe aici si ca va intereseaza sa aflati adevarul caci in interiorul unei secte nu puteti primi garantia si argumentele suficiente care sa va incredinteze ca va inchiati in duh si adevar. Stim bine ca sectele neoprotestante precum adventistii, baptistii, penticostalii, martorii lui Iehova, etc sunt secte neoprotestante care n-au in spate mai mult de 100-200 de ani maxim. Apoi protestantii sunt de la 1520 in formare si deformare pana astazi.
Noi suntem ortodocsi si atat, nu neo ortodocsi, nu vechii ortodcsi ci pururea ortodocsi dintotdeauna cu aceleasi invataturi si dogme si fel de inchinare. Putem dovedi acest lucru prin milioane de metode, lucru care nu s-ar putea soune si despre altii.
Nu mi-am dorit ca raspunsul sa fie asa de lung dar vazand dorinta dvs de a cauta adevarul m-am gandit sa va dau niste puncte de plecare in cautarea care va framanta.
Va mai asteptam cu ganduri bune si cu raspunsuri pertinente si bineinteles dupa ce veti fi citit ceea ce v-am recomandat (pana la capat) ptr a avea o punte de legatura si o baza pe care sa putem discuta.
Cu respect si pretuire,
Cristian Stavriu