Despre Botez sau Taina Botezului fiecare creștin ortodox ar trebui să cunoască canoanele, recomandările si tot ceea ce Biserica a legiuit. Din păcate foarte mulți creștin nu cunosc în detaliu ceea ce presupune Taina Botezului. Ce reprezintă botezul, de ce se face botezul, care-i rolul lui, cand se face botezul, cum se face, ce implică, ce responsabilități au părinții, bunicii, și mai ales nașii? Acestea sunt întrebări la care trebuie să avem răspunsuri clare.
Catehetica.ro vă pune la dispoziție ce spune Pravila Bisericească despre Taina Botezului:

- Botezul este cea dintai taina, poarta prin care crestinul este primit in biserica. El este instituit de Domnul Iisus, prin exemplul sau (Matei 3,13; Marcu 1,2; loan 1,32), prin invatatura Sa (loan 3, 5) si prin porunca Sa, data apostolilor de a boteza (Matei 28, 19). Toti cei ce vor sa devina crestini, barbati si femei, copii si varstnici, trebuie sa primeasca mai intai botezul, dupa ce s-au convins si au crezut in dogmele crestine. Credinta copiilor este suplinita de credinta parintilor si a nasilor (F. Ap. 2,38-39; 10, 44-48; 16,14-15; 18,8; 22,16; 7, 14). Botezul iarta pacatul stramosesc si cele personale facute pana atunci, daca este om varstnic, readucand pe cel botezat in starea lui Adam inainte de cadere si primirea lui in gratia Facatorului, devenind fiu al lui Dumnezeu (Rom. 5,12; Colos 2,12-13; Tit 3,5).

- Botezul este absolut obligator (Matei 28, 19; Marcu 16,16; I Cor. 15, 50; Efes. 2, 5). Forma de efectuare a botezului se face prin cufundare in apa, de trei ori, asa cum s-a facut din primele veacuri, potrivit cu invatatura Sfintei Scripturi: "Si botezandu-Se, Iisus, indata a iesit din apa" (Matei 3, 6)..."daca se va naste cineva din apa... (Ioan 3, 5)... baia nasterii celei de-a doua" (Tit. 3, 5). Exceptional, oamenilor batrani si bolnavi, li se poate face botezul stand in pat si turnand apa peste ei de trei ori, udandu-i peste tot, ca si cum s-ar afunda in apa (Matei 28, 19). Boteaza episcopul, preotul, exceptional diaconul si orice credincios crestin, daca copilul este amenintat de moarte, ca apoi preotul sa continue numai slujba de dupa afundare, daca copilul traieste, caci prin rostirea formulei o data cu afundarea se cuprind si rugaciunile lepadarilor si toate cele ce premerg afundarii, de aceea, dupa afundare, ele nu se mai citesc, caci atunci s-ar socoti nevalabile insasi formula si afundarea (ILT, 151).

-"Credem ca sfantul botez, instituit de Domnul, savarsit in numele Sfintei Treimi, este absolut necesar. Fara de dansul nimeni nu se poate mintui, dupa cum zice Domnul: Cel ce nu se va naste din apa si din Duh, nu va intra in imparatia Cerurilor (Ioan 3, 5). De aceea, el este necesar si botezul pruncilor fiindca si acestia sunt supusi pacatului stramosesc... caci daca botezul este prin Duh si foc (Matei 3, 11), este clar ca curatia este la toti perfecta, pentru ca Duhul curata desavarsit. Daca este lumina (Evrei 4, 4), alunga intunericul, daca este renastere (Tit 3,5) cele vechi dispar, adica pacatele. Daca cel ce se boteaza se dezbraca de omul cel vechi (Colos. 3, 9), atunci si de pacate. Daca se imbraca in Hristos (Gal. 3, 27), atunci devine fara de pacat prin actul botezului... Botezul are un caracter nesters ca si preotia. Precum este imposibil ca acelasi om sa primeasca preotia de doua ori, de asemenea este imposibil ca acelasi om sa fie din nou botezat, acela care a fost corect botezat, chiar daca s-ar fi intamplat sa cada in mii de pacate, sau chiar si in apostazie de la credinta (fiindca el este un act juridic de rascumparare a lui Iisus). Voind a se intoarce la Domnul, primeste din nou infierea, pe care a pierdut-o prin taina pocaintei" -Pavaza Ort. Decr. XVI.

- Cei morti nu pot fi botezati, dupa cum nu pot fi nici impartasiti (VI ec. 83). Locul obscur din (I Cor. 15, 29), nu ne poate indreptati sa afirmam ca cei vii se pot boteza pentru cei morti, fiindca nici un alt loc din Sfanta Scriptura si nici din Sfanta Traditie nu ne aminteste asa ceva. Copiii care mor nebotezati, din motive independente de vointa parintilor sau a preotului, se pot considera partasi la botezul dorintii, ca si dreptii Vechiului Testament; sau prin analogie cu vindecarile facute de Iisus la rugamintea parintilor si a prietenilor, caci Dumnezeu nu pedepseste pe cel nevinovat, ci dimpotriva, el a creat pe om spre fericire. -Totusi, parintii se vor spovedi si li se vor da canonisire potrivit cu grija s-au nepasarea lor: sa boteze sau sa creasca un copil, sa viziteze un loc sfant, sa faca milostenie s. a.

-"Daca cineva nu primeste botezul, nu se mantuie; afara numai de mucenici, care primesc imparatia si fara de apa.

Mantuitorul cand a mantuit lumea prin cruce si cand i s-a impuns coasta, a slobozit sange si apa, ca sa se boteze cu apa cei care se boteaza in vreme de pace si sa se boteze cu sangele lor cei ce se boteaza in timpul persecutiilor". Mantuitorul numeste mucenicia botez, caci zice: "Puteti sa beti paharul pe care il beau si eu si sa va botezati cu botezul cu care ma botez eu" (Marcu 10, 38). Mucenicii si-au facut marturisirea lor de credinta, facandu-se priveliste lumii si ingerilor si oamenilor" (I Cor. 4, 1 4). - Sf.Chiril Cateheza III, 10.

- In pastoratia botezului se afla unele exceptii:

a), copiii gasiti, al caror botez nu se poale dovedi, se boteaza (VI. ec. 84; Cart. 72). Unii obisnuiesc in astfel de cazuri, sa se foloseasca de formula conditionala: Boteaza-se robul..., daca nu este botezat, in numele Tatalui...

b). La copiii nascuti monstri, a caror infatisare este mai mult de animal, se obisnuieste formula: "Boteaza-se.... daca este om"...

c). -Bolnavii ajunsi la nesimtire, si despre care nu se stie bine daca el a dorit sa se boteze, dar rudele cer a-l boteza inainte de moarte, preotul este dator sa cerceteze in familie, si mai ales la cei straini de familia lui, daca bolnavul a voit si a cerut mai inainte cu hotarare sa se boteze, iar cei ce marturisesc aceasta, se ofera ca nasi, luandu-si raspunderea constiintei lor, ar putea fi botezati (Cart. 45-a; Timotei X4).

-"In privinta pavlicienilor (urmasii lui Pavel din Samosota), care s-au intors la soborniceasca biserica, s-a hotarat sa fie primiti numai prin botez, (ca orice fel de antitrinitari). Iar, daca unii dintre ei au fost clerici, si daca se arata a fi vrednici, dupa ce au fost din nou botezati, sa fie hirotonisiti de episcopul bisericii sobornicesti. Insa, daca ii vor gasi nevrednici, sa se cateriseasca; la fel se va proceda si cu diaconesele si cu toti ceilalti clerici. Cu privire la diaconesele eretice: n-au nici o hirotesie, si astfel, ele se vor numara intre mirence" -I ec. 19.

-"Episcopul sau preotul care va primi botezul s-au jertfa ereticilor, hotaram ca sa se cateriseasca, fiindca Hristos n-are nici un amestec cu Veliar si nici credinciosul n-are legatura cu acel necredincios" (II Cor. 6, 15) -Apost. 46.

-"Episcopul sau prezbiterul, de va boteza din nou pe cel botezat cu adevarat (Efes. 4, 5; Evrei 6, 4-6) sau de nu va boteza pe cel spurcat (cu botezul fals) de catre necinstitorii lui Dumnezeu (F. Ap. 19, 1-6), sa se cateriseasca ca unul ce-si bate joc de crucea si de moartea Domnului (Rom. 6, 3-5) si nu deosebeste pe adevaratii preoti, de preotii cei mincinosi ai ereticilor". -Apost. 47.-

-"Daca vreun episcop sau prezbiter nu ar boteza dupa porunca Domnului, in Tatal, in Fiul si Sfantul Duh, (Matei 28,19-20), ci in trei fara de inceput, sau in trei Fii, sau in trei Mingaietori, sa se cateriseasca" -Apost. 49.

-"Daca vreun episcop sau prezbiter, nu ar savarsi taina botezului prin trei afundari, ci numai printr-o afundare, care se face intru moartea Domnului, sa se cateriseasca, fiindca Domnul n-a zis: "Botezati intru moartea mea", ci "mergand, invatati toate neamurile, botezandu-le in numele Tatalui, si al Fiului si al Sfantului Duh" (Matei 28, 19)-Apost, 50.

-"Pe ereticii care se intorc la ortodoxie si vin in staulul mantuirii, ii primim dupa statornicita randuiala si obicei: Adica pe arieni (care socotesc pe Fiul faptura), pe macedoneni (care socotesc pe Sfantul Duh faptura, pe sabatieni, pe novatieni, cei ce se numesc pe sine catarii s-au stangaci, pe cvartodecimani, adica tetraditii (toti rigoristii exagerati si cu inclinari catre cele iudaice), pe apolinaristi (care socoteau pe Hristos a nu e om deplin, dar cred si boteaza in umele Sfintei Treimi), pe toti acestia ii primim dupa ce vor marturisi in scris si vor anatematiza tot eresul care nu invata la fel cu sfanta, soborniceasca si apostoleasca biserica a lui Dumnezeu, si pecetluindu-i, adica ungandu-i mai intai, cu sfantul mir la frunte, la ochi, la nas, la gura si la urechi zicem: "Pecetea Darului Duhului Sfant". - "Iar pe evnomiani, care se boteaza cu o singura afundare, pe montanisti care acum se numesc frigieni (care zic ca Montan e Duhul Sfant), pe sabelieni care invata iopatria (adica Fiul este o persoana identica cu Tatal) si alte rataciri vatamatoare si pe toate celelalte eresuri, caci acum sunt multe eresuri care vin din partile Galatiei, (care nu boteaza in numele Sfintei Treimi) pe toti acestia, care doresc sa vina la ortodoxie, ii primim ca pe pagani, prin botez. Astfel, in ziua intai, le dam binecuvantarea crestina, in a doua ii facem catehumeni, si in a treia ii supunem exorcismelor (lepadarilor), sufland de trei ori pe fata si urechile lor, si asa ii catehizam, si-i oranduim sa stea asa mai multa vreme in biserica ascultand scripturile, apoi ii botezam" - II ec.7.

-"Hotaram ca preotii care liturghisesc sau boteaza in paraclisele caselor particulare, sa faca aceasta numai cu invoirea episcopului eparhiot. Clericul care nu se va supune sa se cateriseasca" -II ec. 31.

-"Botezul nu trebuie sa se faca in paraclisul din casele particulare. Cel ce trebuie botezat, sa fie adus la biserica obsteasca si, acolo sa primeasca darul botezului. Daca va fi cineva, care nu va tine seama de aceasta hotarare a noastra (VI. 31), de va fi cleric sa se cateriseasca, iar de va fi laic, sa se afuriseasca" -VI ec. 59.

-"Urmand legiuirilor canonice ale parintilor (Cart. 72) cu privire la pruncii gasiti, hotaram ca atunci cand nu se vor gasi martori, care sa adevereasca ca sunt botezati si, nici copiii nu vor putea, marturisi cu indestulare daca au primit taina botezului, fiind mici de varsta, acestia, fara de nici-o indoiala trebuiesc botezati, ca nu cumva sa-i lipseasca de curatia minunata a sfinteniei botezului" -VI ec 84.

- "(Se repeta exact: II ec.7)... "Dar pe manihei (care invata ca sunt doi dumnezei si metempsihoza), pe valentinieni (antitrinitari), pe marcioniti (docheti antitrinitari) si pe toti cei ce vin din eresuri asemanatoare, ii primim in biserica ca pe pagani prin botez. Pe evtihiani si severiani (monofiziti si hidroparastati) si, toti cei ce vin din erezii asemanatoare (care boteaza in numele sfintele Sfintei Treimi) trebuie sa marturiseasca in scris si, sa anatematizeze eresurile lor si, pe Nestorie si pe Eutihie si, pe Dioscur si pe Sevir, pe toti corifeii acestor feluri de eresuri si, pe toti cei ce cugeta ca ei si, pe toate eresurile pomenite mai inainte (in I ec. 19; II ec.7) si asa se fac partasi de comuniunea bisericii, fara a fi botezati din nou" -VI ec.95.

-Femeia nebotezata, fiind gravida, poale sa se boteze cand vrea, caci femeia nu este partasa cu copilul care se va naste, fiindca (la savirsirea tainei) se cere marturisirea credintei libere a fiecarei persoane" - Neocez. 6.

-S-a hotarit sa nu se dea euharistia trpurilor moarte, caci scris este: "Luati, mancati (Matei 26, 26), dar trupurile mortilor nu pot lua si nici manca (VI ec. 83). Presbiterii sa nu boteze din nestiinta pe cei ce au murit deja"... -Cartag. 18-b.

-"Bolnavii care nu pot raspunde (fiind in nesimtire), numai atunci sa se boteze, cand vor ajunge sa poata marturisi constient de sine insusi, cu propria lor primejduire" (VII ec. 8) -Cartag. 45-a.

-"Referitor la insarcinarea ce ni s-a dat noua ca la timpul potrivit sa raportam si cele ce s-au hotarat la sinodul din Capua, sa nu se permita a se face botezari din nou, sau hirotonisiri din nou, sau transferari de episcopi"... Cartag. 48.

-"Cu privire la copiii, despre care nu se stie sigur, nici de altii si, nici ei nu pot marturisi sigur daca sunt botezati s-au nu, acestia sa se boteze fara nici-o piedica, ca nu candva aceasta indoiala sa-i lipseasca de curatenia pacatelor data prin aceasta taina. Fratii delegati ai Maurilor ne-au recomandat acestea, deoarece multi copii se cumpara de la barbari si nu se stie daca au fost botezati, (ca si cei gasiti)" - Cartag. 72.

-"Asijderea ,s-a hotarat ca oricine tagaduieste, ori zice ca pruncii cei mici si de curand nascuti din pantecele maicelor botezandu-se, nu se boteaza intru lasarea pacatelor, si ca nu mostenesc nimic din pacatul stramosesc al lui Adam, de care trebuie sa se curete prin baia renasterii (de unde urmeaza ca la acestia nu se intelege forma botezului cea intru lasarea pacatelor cea adevarata, ci cea mincinoasa) sa fie anatema. Nu intr-alt fel trebuie sa se inteleaga cele spuse de apostol: Precum printr- un singur om a intrat pacatul in lume si prin pacat moartea, si astfel moartea a trecut la toti oamenii, prin care gresala toti au pacatuit, (Rom. 5, 12),fara numai in felul in care pururea le-a inteles soborniceasca biserica, cea raspandita si intinsa pretutindenea. Deci, pentru canonul acesta al credintii si pruncii, care n-au putut savarsi nici unul din pacatele omului matur, cu adevarat intru iertarea pacatului stramosesc, ei se boteaza si se curata prin renastere de tot pacatul mostenit prin nasterea cea veche a lui Adam" Cart. 110.

-"Iubitilor frati (ai Bisericii Romei), fiind noi intruniti in sfat obstesc, am citit scrisorile trimise de la voi, in privinta celor care cred a fi botezati de eretici, ori de schismatici si vin la soborniceasca biserica, care una este, in care ne botezam si ne renastem. In privinta carora suntem incredintati ca si voi insiva procedand in acelasi chip, pastrati taria canonului bisericii ecumenice. Insa, fiindca sunteti in comuniune cu noi, si voiti sa cercetati aceasta din dragostea obsteasca, nu va punem inainte o socotinta noua, nici acum intocmita, ci pe cea incercata din vechime cu toata grija si sarguinta de inaintasii nostri si pastrata de noi, o impartasim si voua si o sustinem, hotaram si cum tot ceea ce cu tarie si statornicie totdeauna tine, ca nimeni nu se poate boteza afara de soborniceasca biserica; fiindca botezul este unul si se afla in soborniceasca biserica. Ca scris este: Pe mine m-a parasit izvorul de apa vie si s-au sapat lor fantâni crapate, care nu pot tine apa", (leremia 2, 13). Si iarasi odinioara Sfanta Scriptura vestind, zice: "Departati-va de apa cea necurata si sa nu beti din izvor strain'' (Pilde 5, 15-16). Ei se cuvine ca mai intai apa pentru botez sa se curateasca si poate sterge pacatul omului care se boteaza. Si prin proorocul Iezechil zice Domnul: "Si voi stropi pe voi cu apa curata si va voi curati pe voi, si voi da voua inima noua si duh nou va voi da voua. Deci, nu poate curati si sfinti apa cel ce insusi este necurat si, la care nu este Duh Sfant" (Iezechil 36, 25); La Numeri zice Domnul: "Si toate, de care se va atinge cel necurat, necurate vor fi" (Numeri 19, 22). Deci cel ce nu poate lepada pacatele sale proprii, fiind afara de biserica, cum poate, botezand, sa dea altuia iertare de pacate? Caci insasi intrebarea, care se pune la botez este dovada adevarului, zicand celui ce se cerceteaza: "Crezi ca primeste iertare de pacate si viata vesnica?" nu zice altceva, decit ca aceasta se poate da in soborniceasca biserica. Dar la eretici, unde nu este biserica, e cu neputinta a primi iertarea pacatelor. Si prin urmare, aparatorii ereticilor sunt datori ori sa schimbe formula intrebarii, sau sa apere adevarul acestei intrebari, daca nu cumva le recunosc ca ei si adevarata biserica, acelora despre care si ei sustin ca au botez adevarat" - Sin. Cartag. 256-a.

-"Inca trebuie ca cei ce se boteaza sa se unga si cu sfantul mir, pentru ca primind ungerea, sa se faca partas lui Hristos. Deci, ereticul care nu are nici jertfelnic, nici biserica, nu poate sfinti untdelemnn; prin urmare, ereticii nu pot avea taina mirului. Este clar, ca la eretici cu nici-un chip nu se poate sfinti untdelemn spre lucrarea harului tainic. Fiindca suntem datori sa stim, ca s-a scris: "Untdelemn al pacatosului sa nu unga capul sau" (s. 140, 6), ceea ce de chiar de multa vreme e vestit Duhul Sfant in psalmi. Ca nu cumva, vreun credincios abatandu-se si ratacindu-se de la calea cea dreapta, sa se unga de la eretici, dusmanii lui Hristos. Caci cum se va ruga cel ce nu este preot pentru cel ce s-a botezat, fiind batjocoritor de cele sfinte si pacatos, deoarece Scriptura zice ca "Dumnezeu pe cei pacatosi nu-i asculta, ci numai daca este cineva cinstitor de Dumnezeu si face numai voia lui, pe acela il asculta" (Ioan 9, 31). Numai prin sfanta biserica intelegem ca se da iertare pacatelor; dar cine poate sa dea ceea ce el insusi nu are? sau cum poate savarsi cele duhovnicesti cel ce leapada pe Duhul cel Sfint? Pentru aceasta cel ce vine catre biserica este dator a se reinnoi, ca sa se sfinteasca inlauntru prin sfinti, caci scris este: "Fiii sfinti precum sfant sunt eu", zice Domnul (Levit 11, 44; 19, 2; 20, 7). Mai intai preotul cel cuprins de ratacire trebuie sa se dezbrace el insusi de aceasta prin botezul adevarat, si bisericesc, fiindca oricare om venit catre Dumnezeu, si cautand preot, dar staruind in ratacire, a cazut in sacrilegiu" - Cartag. 256-b.

-"Admiterea botezului ereticilor si schismaticilor cuprinde in sine si recunoastererea celor botezati de dansii. Fiindca validitatea nu poate fi recunoscuta partial. Daca preotii lor au putut sa boteze, au putut sa dea si pe Duhul Sfant; iar daca n-au putut, din cauza ca sunt afara de biserica, ei n-au pe Duhul Sfant si nu pot boteza pe cei ce vin la ei, deoarece botezul este unul, si unul este Duhul Sfant, si una biserica intemeiata de Hristos Domnul nostru, fiindca dintru inceput a zis apostolul Petru ca ea este intemeiata pe unitate. Prin urmare, cele ce se savarsesc de dansii, fiind mincinoase si desarte, toate sunt fara valabilitate. Nici o taina nu poate fi primita de Dumnezeu dintre care se fac de aceia pe care Domnul in Evanghelie ii numeste vrajmasi si potrivnici ai Sai: "Cel ce nu este cu mine, si cel ce nu aduna cu mine, risipeste" (Matei 12, 30). Si fericitul apostol Ioan, intru pazirea poruncilor Domnului, a scris odinioara in epistola: Ati auzit ca vine Antihrist, si chiar si acum s-au facut multi antihristi? (I Ioan 2,18); Drept aceea, stim ca este vremea cea de pe urma; Ereticii dintre noi au iesit, dar n-au fost dintre noi. Drept aceea si noi suntem datori a pricepe si a intelege ca vrajmasii Domnului ce se numesc antihristi, nu sunt in stare sa dea harul Domnului. Si pentru aceasta noi ce suntem cu Domnul si pastram unirea cu Domnul, si suntem chemati dupa voia legilor Lui, administrand preotia lui in biserica, suntem datori a lepada si a inlatura si a dispretui si a socoti ca spurcate pe toate cele ce se savarsesc de potrivnicii lui, adica ereticii si antihristii. Si ereticilor care vin de la ratacire si razvratire la cunoasterea adevaratei credinte in sanul bisericii, sa le dam indeobste taina puterii dumnezeiesti, a botezului, a unirii, a credintei si a adevarului" (VI ec. 2) - Sinodul din Cartag. anul 256-c.

-"Daca un copil catehumen ca de sapte ani, sau om matur s-ar impartasi din nestiinta lui si a preotului "trebuie a se boteza caci de Dumnezeu a fost chemat" - Timotei 1. -"Catehumenul indracit, care doreste el insusi sau rudele lui sa se boteze, "daca nu se va curati de necuratul duh, nu va putea fi primit la sfantul botez, dar la sfarsitul vietii se boteaza" Timotei 2. -"Daca un catehumen bolnav isi iese din minte si nu poate marturisi credinta, si rudele lui se roaga sa fie botezat cat este in viata" se poate boteza daca nu este bantuit de necuratul duh -Timotei 4.-

-"Daca copilul moare nebotezat din neglijenta parintilor sai, parintii se inlatura de la impartasanie pe trei ani, mancand in acesti trei ani, mancare uscata si sa se roage lui Dumnezeu cu plangere si cu metanii, ca sa capete milostivire. Dar daca copilul este de sapte zile si moare nebotezat,parintii se inlatura de la impartasanie timp de sapte ani, canonisindu-i sa manance mancare uscata si sa faca in fiecare zi cate 40 de metanii" - I Post. 37.

-"De va naste femeia, si pruncul este in primejdie (de moarte), dupa trei sau cinci zile, sa se boteze acel prunc, dar se cuvine ca alta femeie botezata si curata sa-l alapteze; iar mama lui nici sa nu intre in dormitorul, unde este pruncul, si in general, nici sa nu se atinga de el, pana ce nu se va curati dupa patruzeci de zile si va primi de la preot rugaciunea" -Nichifor 38.

-"La nevoie si simplul monah sau diaconul poate sa boteze" - Nichifor 44.

-"Daca nu se gaseste preot, (iar copilul este in primejdie de moarte), pe copiii nebotezati poate sa-i boteze, fara a gresi, oricine este de fata, chiar insusi tatal lor sau altcineva numai sa fie crestin" -Nichifor 45.

-"Botezul ,dar, se da spre inchipuirea mortii lui Hristos (II Petru 2, 9; I Tim. 3, 15). Apa tine loc de mormant, untdelemn locul Sfantului Duh, pecetea locul crucii, iar mirul este intarirea marturisirii. De Tatal se aminteste ca pricinuitor si trimitator, Sfantul Duh se ia ca martor. Cufundarea in apa inseamna impreuna-murirea (cu Hristos), scoaterea din apa inseamna impreuna-invierea (cu El), Tatal este Dumnezeu cel peste toate, Hristos este Dumnezeu cel unul nascut, Fiul cel iubit, Domnul slavei; Sfantul Duh este Mangaietorul, care de Hristos se trimite, de El e invatat si pe El il vesteste" (Ioan 15, 26; 16,13-14) - Const. Apost. III, 17.

-"Cel botezat sa fie departe de orice fel de nelegiuire, nelucrator spre pacat, prieten al lui Dumnezeu, dusman al diavolului, mostenitor la Tatalui, impreuna mostenitor al Fiului Sau, desfacut de satana (Rom. 8, 7) si de demonii lui si de amagirile lui fara prihana, curat, evlavios, iubitor de Dumnezeu, rugandu-se ca un fiu catre Tatal si zicand ca unul ce face parte din adunarea credinciosilor: Tatal nostru"... (Matei 6, 9- 13) - Const. Apost. III, 18.

"Preotul sa nu boteze pe mireni dupa ce au mancat, iar de va fi vreo nevoie sa nu moara cineva nebotezat, de va fi si la miezul noptii sa mearga si sa-l boteze" - PBG, 51.

-"Daca vreun cocon va fi pe moarte, si parintii lui vor chema pe preot sa-l boteze, si din neglijenta preotului va muri nebotezat, acel pacat este al preotului. Iar de se va sili preotul, si-l va gasi gata de moarte (dar nu mort cu desavarsire), sa-l stropeasca cu apa de la boboteaza si sa-i citeasca molitvele de la botez si asa cu Dumnezeu este botezat. Iar de va muri nebotezat din neglijenta parintilor, acel pacat este al lor, deci sa aiba pocanie doi ani si metanii 36 pe zi" -PBG, 123.

-"Cand botezi copilul, trebuie sa ai scaldatoare, sau alt vas deosebit si cu trei lumanari aprinse in chipul Sfintei Treimi. De aceea cand vrei sa bagi untul in scaldatoare, cum spune la tocmeala slujbei, atunci ia-i tu preote din untul care este in vas cu trei degete, si unge copilul crucis, atunci sa ia si nasul din unt si sa unga copilul pe toate madularele, cum este tocmeala tipicului, de aceea daca il va unge el, i-ai tu preote asa cum este gol si stai drept cautand spre rasarit si tu si copilul si-l botezi in trei afundari, facand semnul crucii, zicand asa: Boteaza-se robul lui Dumezeu (N) in numele Tatalui, amin; si al Fiului, amin, si al Sfantului Duh, amin; acum si pururea si in vecii vecilor amin.. Apoi il iei din scaldatoare si-l dai nasului si zici molitvele si faci toata slujba cum te invata randul si tocmeala tipicului si dai otpustul" - ILT, 141.

-"Iar cine nu boteaza in trei afundari, ci intr-una, aceluia sa i se ia darul. Pentru ca zice sa fie trei afundari si trei scoateri. Iar cine va trece, sau va calca acest canon, de va afunda in apa pe cel ce se boteaza numai o data si nu va mai zice chemarea Tatalui, si a Fiului si a Sfantului Duh, pe unii ca aceia li se ia darul si-i dam anatemii... Cati boteaza intr-o afundare, pe aceia sa-i boteze a dou oara" - ILT, 142.

-"Copilul cand il botezi trebuie sa caute cu fata spre rasarit, in chipul Domnului si Dumnezeului si Minluitorului nostru Iisus Hristos. Caci, cand s-a rastignit spre rasarit cauta, iar nu spre apus, si spre rasarit noi crestinii ne inchinam; si raiul spre rasarit s-a sadit. Deci, cand vor sa zica blestemul si lepadarile de copil, spre apus sa stea si sa le zica ca un loc ce este intunecat si groaznic si daca, de vreme ce apune soarele la apus, inchipuieste ca de intr-acolo iese intunericul, iar rasaritul lumina inchipuieste, pentru ca de la rasarit iese lumina, adica soarele straluceste si lumineaza toata lumea, pentru aceea se cheama rasaritul, lumina" - ILT, 143.

-"Copilul cand il desfasa din scutecele lui, fasa si alte cu cate este infasat, inchipuiesc dezbracarea omului celui vechi si de viata cea dintai, adica de calcarea lui Adam si de hainele de piele si de pacat care-l dobandi calcarea lui Adam. Si arata desfasarea si desbracarea aceea, care desbraca copilul de tot trupul, cum se desfasa si se desbraca de tot acea urgisita viata a vechiului Adam" - ILT, 144.

-"Iar intoarcerea, care intoarce copilul spre apus, ca sa vada acea parte a apusului, si-i sunt mainile in jos cand se leapada de satana, atunci arata si cu chipul si cu gonirea mainilor cum se desparte si goneste pe satana de la dansul. De aceea, atunci, intorcandu-se spre rasarit si-si ridica mainile in sus, arata adevarat, ca acela ce va sa ia sfantul botez, trebuie sa goneasca de la dansul rautatea cea intunecata, adica pacatul si asa cu starea care sta inaintea dumnezeiestii lumini, care inchipuieste intoarcerea si starea catre rasarit, ca se fac mostenitori dumnezeiestii lumini si se face cu totul luminat, una caci a venit intr-adevarata lumina a priceperii lui Dumnezeu, adica la datatorul de lumina Hristos, iar a doua ca se desparte de pacate si vine de se face una cu cuvantatoarele oi ale sfintei turme a lui Hristos si Dumnezeul nostru" - ILT, 145.

-"Iar unsoarea, adica sfantul unt cu care se unge copilul pe tot trupul (inainte de afundare), inchipuieste ca se unge ca sa fie gata spre sfintele patimi, pentru ca purtatorul de patimi Hristos, sa se lupte cu puterile cele potrivnice si vrajmase si sa omoare cu botezul pe trupul acela care se unge, ca sa invie cu sufletul. Si iar arata impreuna cu unsoarea aceea si lumanarea sufletestii vieti. De aceea, dupa aceasta, il aduce cel ce va sa se boteze la scaldatoare, cum aducea pe Hristos la groapa. Iar pentru trei afundari in apa scaldatoarei si trei scoateri arata intruparea si invierea Domnului dupa cea de a treia zi. Pentru ca, cum fu Domnul in inima pamantului trei zile si trei nopti, adica in mormant, asa se inchipuiesc si cei botezati prin trei afundari si scoateri, cele trei zile si cele trei nopti din groapa Domnului. Pentru ca, cum ii cel din noapte, de nu te vede, iar acela ce este in zi, petrece intru lumina: asa este si intru afundari ca si intru noapte nu vede nimica acolo unde se boteaza, iar daca-l scoate, el vede lumina zilei, facandu-se apa aceea la cel ce se boteaza si groapa trupeasca si muma sufleteasca. Asijderea si biruitorul Hristos, daca se boteaza intru Iordan iesind din apa, atunci lumina intru dansul Duhul Sfant" -ILT, 146.

-"Asijderea botezatii se ung cu sfantul si marele mir pe trupul gol, iar cu duhul, sufletul se sfinteste, si intai se unge la frunte, pentru izbavirea rusinii calcarii lui Adam si ca sa vada slava Domnului cu fata descoperita cum scrie. Dupa aceea la nari, sa miroase cel botezat dumnezeiescul mir, mirodenia lui Hristos, si el a doua oara se naste. Dupa aceia pe piept ca imbracandu-se intru platosa dreptatii, sa bata vartos si sa stea impotriva vrasmasului nostru, drac nevazut, care se bate cu noi" -ILT, 146 (V. Mirul).

-"Botezandu-se in numele Tatalui, pentru ca Sfintia Sa este incepatura tuturor; intr-al Fiului, pentru ca este intocmitor zidirilor; intru Duhul Sfant, pentru ca este obarsitor tuturor, adica obarseste si umple toate. Iar de va gandi cineva cand ne botezam in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh si va amesteca pe cineva cuvantul apostolului care zice: "Cati cu Hristos v-ati botezat, in Hristos v-ati imbracat. Sa stiti de aceasta ca numele Sfintei Troite este, caci cu acest nume, adica Hristos inchipuieste pe Tatal care a uns si pe Fiul care s-a uns, iar unsoarea este Duhul. Drept aceea graieste apostolul: cati intru Hristos v-ati botezat, adica inchipuieste Sfanta Treime, asa cum s-a zis mai sus. Deci se cade celor ce se boteaza, sa se boteze asa, cum a poruncit Domnul la Evanghelie apostolilor, zicand: duceti-va de propovaduiti la toate limbile, botezandu-i in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh" - ILT, 147.

-"Crucile care pun la cocon, inchipuiesc rastignirea si pogorarea, adica legarea patimilor trupesti si ale lucrurilor lui: ca sa omoram madularele pe pamant si sa umblam intru smerita viata" -ILT, 148.

-"Iar tunderea, care tund pe cel botezat, aceea inseamna ca se tocmeste si se socoteste cel botezat, intru cuvantatoarea turma a lui Hristos, si-l tunde in cap crucis, ca si oaia, cand o semneaza stapanul, ca sa o cunoasca, ca oaia este a turmei lui Hristos, iar nu a altcuiva" -ILT, 148.

-"Iar scutecele in care se imbraca de sunt albe si noi, acelea inchipuiesc, cum ca cel ce se boteaza se imbraca cu noul om, adica cu Hristos cel inoit, pe chipul celui ce l-a zidit, dupa cum si scrie Scriptura" - ILT, 148.

-"Sfantul mir are chipul ca si pecetea imparatului, de vor pecetlui cu dansa, nici un om nu indrazneste sa mearga sa se apropie acolo, pentru ca, cunosc ca este imparatesc cel pecetluit de imparateasca pecete. Intr-acest chip stiu si duhurile cele viclene, pe cel uns cu marele mir si departeaza de dansul, deci, cand il ungi cu sfantul mir, zici: "Pecetea darului sfantului Duh, Amin” LT, 149.

-"Iar scaldatoarea are chipul groapei a biruitorului si e pantecele cel sufletesc, din care ne nastem sufleteste, care ne botezam intr-insa: si fiii lui Dumnezeu dupa dar ne facem" - ILT, 149.

-"Pentru ca lepadarile si molitvele se zic la cel botezat mai inainte de botez, adica inainte de cele trei afundari; iar dupa botez, de aceea nici lepadarile zici, nici molitve, ca nu se cade daca obarsesti taina si zici cele ce sunt mai inainte de obirsenia tainei, ca nu aflam aceasta porunca nici la un sfant canon. Iar daca se va boteza copilul (grabnic, in pericol de moarte) cum am zis mai sus si intru acel ceas nu va muri, atunci savarsesti si cealalta slujba, care este dupa (afundare) botezul copilului, adica zici molitva sfantului mir si toate celelalte" -ILT, 151.

-"Iar care preot va lua jertfa ereticului sau a agareanului sau va boteza copilul lui, sau pentru cumetria copilului va primi pe dansul, sau nun la nunta, aceluia poruncesc sa i se ia darul. Pentru ca cine va avea partasie cu necredinciosul, sau ce amestecare are lumina catre intuneric?" -ILT, 152

-"Iar daca se vor boteza de preoti nesfintiti, aceia a doua oara sa se boteze. Preotii cei nesfintiti se cheama care s-au hirotonit de arhierei eretici, asijderea si cei ce li s-a luat darul, carora li s-au luat de soborul arhieresc, pentru vini si greseli ce au avut" - ILT, 152.

-"De se va afla cineva intr-un loc pustiu nefiind la vreme acolo preot, si vreunul din acestia este in pericol sa moara nebotezat, insa de se va intampla diacon sau calugar, atunci sa-l boteze, iar de nu se va afla cineva dintre acestia, trebuie sa se boteze si de crestinii care se vor afla acolo, iar de va fi tatal copilului singur si alt crestin sa nu se afle, atunci sa-l boteze chiar tatal ca pacat nu are, adevarat cu apa, si de muierea lui nu se desparte" - ILT, 153.

-"Numai de nevoie sa se boteze copilul de om mirean, ci inca acel mirean si dumnezeiasca taina sa-i dea, adica sa-l pricestuiasca si de va muri, se primeste la Dumnezeu botezat; si se socoteste in ceata acelor coconi botezati si se slujeste si se pomeneste cum e obiceiul. Iar de nu va muri copilul, ci va trai, atunci sa nu se boteze a doua oara de preot" - ILT, 153.

-"Pentru copiii care mor nebotezati nu se afla nicaieri invatatura, fiindca viata oamenilor, atit a celor maturi cat si a copiilor necrestini, este in mana Facatorului lor, care nu poate fi obligat sa descopere toata iconomia providentei Sale, muritorilor dornici de a cunoaste si ceea ce nu este de folos. Chemarea glasului Sau rasuna mereu in lume, si cei ce aud au datoria sa raspunda numai in masura de ei inteleasa si pentru ei data. De buna seama ca Dumnezeu nu pedepseste pe cei ce nu-i cunoaste

legile, mai ales pe copiii care mor nebotezati, ba dimpotriva, El a creat pe om spre fericire si deci copiii care n-au putut folosi libera lor vointa si putere in vartutea scopului pentru care omul a fost creat, el ii fericeste pentru existenta lor asa cum si ei il lauda pentru aceeasi existenta nevinovata si frumoasa creatiune naturala. Astfel,ei sunt randuiti la fericirea naturala a existentei, dar nu la cea a rasplatirii, dupa merite, intrucat n-au fapte vartuoase. Fericirea naturala o da Dumnezeu automat si necesar, fara a mai fi nevoie de eforturile omului, nici nu mai e nevoie a se vorbi de ea intre oameni, ci, revelatia ne arata numai pe acea fericire la care si omul contribuie (II Cor. 12, 4; Apoc. 21, 22). "Iara cati coconi ai crestinilor mor nebotezati, asijderea si ai paganilor, aceia nici nu merg in imparatia cerurilor, nici in munca, ci numai la un loc luminos" -ILT, 153. !

-"Iar cand se boteaza se deschid cerurile, care le inchisese Adam pentru neascultare, si au fost tot inchise pana cand a venit Domnul nostru Iisus Hristos, si a dat darul sfantului botez in lume" - ILT, 154.

-"De se va intampla ca intr-un loc sa fie numai preot, sau de nevoie de va fi a muri copilul sau, atunci acela boteaza ca un preot pe copilul sau, de aceea nu se desparte de preoteasa lui, caci l-a primit altul (ca nas) de in sfantul botez, si de aceasta nu apara pravila, iar de-l va lua de la scaldatoare sa se faca in loc de cumatru (nas) atunci se desparte de preoteasa lui, caci a facut-o sora sufleteasca" - ILT, 155.

-"Nu s-a dat voie preotilor, daca vor manca si vor bea sa boteze, ci trebuie ca mai inainte de liturghie ca sa poata pricestui copilul, insa de nu-i va fi nevoie; iar de va fi nevoie, atunci trebuie in orice ceas vor chema pe preot, atunci neaparat sa-l boteze macar noaptea de va fi, macar ziua" - ILT, 156 si Trebnic p. 1112.

-"Asijderea nici in postul mare nu se boteaza copii, pentru ca sunt zile de jale si zeciuiala a tot anul, fara de numai de va fi nevoie: atunci poti sa-l botezi macar de ar fi si in saptamana mare" -ILT, 156.

-"Iar de se va afla la sfarsit sa moara copilul si vor chema pe preot sa-l boteze, iar preotul se va lenevi si copilul v-a muri nebotezat, atunci pacatul este al preotului si se canoniseste de aceasta, cum va socoti arhiereul lui, sau oprire din preotie sau alt canon. Iar de va muri nebotezat de lenea parintilor, atunci se canonisesc mai vartos, adica trei ani sa nu se cuminece si peste toate zilele sa manince sec, adica lunea, miercurea si vinerea si sa faca in toate zilele metanii" -ILT, 157 si Trebnic p. 522.

-"Si se zice: boteaza-se, iar nu botez eu... ca de voie vine cel ce se boteaza: "Ca botez eu", nu arata pe cel botezat ca se boteaza cu voia lui, ci de nevoie cu oarecare sila si cum, ca preotul boteaza singur cu de la sine putere pe cel ce se boteaza. Iar "boteaza-se", inseamna cum de buna voie se boteaza cel ce se boteaza si cum ca de la arhiereu sau de la preot se boteaza, care lucreaza atunci lucrul lui Dumnezeu cel in Treime, al carui si nume la cel ce se boteaza intr-auzire se graieste"... - s. Tes. 1,64.

-"Iata pe scurt care sunt roadele botezului: stergerea pacatelor (stramosesti si personale), impacarea omului cu Dumnezeu, salasluirea lui Dumnezeu in om, deschiderea ochilor sufletesti in fata razei celei dumnezeiesti, cu un cuvant oranduirea vietii in asa fel incat sa priveasca omul numai spre viata viitoare... Daca aceasta taina, nu lucreaza in toti cei botezati aceleasi roade, de aici nu urmeaza ca avem drept sa invinuim taina ca ar fi neputincioasa. Greseala consta in oamenii care nu s-au pregatit bine (prin catehizarea si indrumarea nasului) pentm primirea 'harului, sau au risipit comoara" (prin pacatele lor personale) - N. Cabasiia D. V. R. I.

-"Sfantul botez inaintea dumnezeiestii liturghii trebuie sa fie ca sa se pricestuiasca pruncul la liturghie, de va ingadui vremea, adica afara de nevoie, pentru ca botezul trebuie sa fie inaintea liturghiei, iar numele pruncilor la botez se da" - Trebnic 101.

-"De nu va fi alt preot, singur, preotul sa-si boteze pruncul sau, iar el, sa-l boteze cu alt primitor (nas). Iar el, de va fi primitor (nas) pruncului sau, atunci se desparte de femeia sa, adica de mama pruncului, pentru ca s-au facut intre dansii cumetri" - Trebnic, 102.

-"Pentru ca cel ce a fost botezat si pazeste botezul intarindu-l prin porunci, nu mai plateste moartea ca o datorie pentru pacat, ci primeste intrebuintarea mortii ca o osanda a pacatului care sa-l treaca in chip tainic la viata dumnezeiasca si fara sfarsit.... Fiindca, daca pacatul se slujea de moarte ca de o arma pentru nimicirea firii in cei ce savirseau pacatul asemenea lui Adam, tot asa se va sluji firea de moarte, ca de o arma spre nimicirea pacatului, in cei ce savirsesc dreptatea prin credinta" - Filoc. III. 341.

"Botezul este cel mai insemnat act juridic si tainic, savarsit pe temeiul legilor si faptelor revelate de catre Dumnezeu si de catre fiecare ins in parte, ca personalitate stapana pe sine. El anuleaza actul juridic intemeiat pe minciuna inselatoare a diavolului si a slabiciunii primilor oameni, si astfel, cei ce se boteaza isi recapata vrednicia legala a raiului pierdut si devine fiu al lui Dumnezeu, ca o noua faptura, un om nou. Dupa cum, actul vointii personale a protoparintilor, a fost esential in legamantul paradisiac incheiat cu Dumnezeu si apoi in ruperea lui si alcatuirea altuia nou cu diavolul, tot asa si in actul juridic al tainelor, este absolut necesar actul juridic al vointei primitorului tainei. Omul, prin vointa, numai doreste, se manifesta, cere, dar, procesul daruirii este gratuit daruit si potrivit cu capacitatea lui de primire si folosire a omului. El nu era vinovat in actul vointei sale personale de actul pacatului stramosesc, dar acest pacat il mostenea juridic, ca fiinta dependenta de tulpina generatiilor nascatoare. Acum, prin actul botezului, omul s-a rupt din tulpina pacatului odata pentru totdeauna, de aceea, botezul odata facut, nu se mai repeta, dupa cum nu se mai poate repeta nici actul rascumpararii facut de Hristos pe altarul crucii. In urma botezului, omul ramane pe deplin curat, dar nu desavarsit in fiinta sa supusa devenirii, caci el poarta in sine insuficienta ravasirii de odinioara, cu mari contradictii in fiinta sa morala, care servesc ca imbold spre activitate in fiinta sa morala si aducatoare de merite si rasplatire. (Rom, 7, 1-19). De aici se naste nevoia educatiei, a constiinciozitatii, a luptei prin efort, al vointei personale si al ajutorlui dat de biserica prin invatatura si taine" (V Tainele, Catehizarea).