de Cristian Stavriu | Vizionări: 2363
Statul zilei de 18 februarie
VIAȚA - un dar de la Dumnezeu
„Astfel am urât viața; căci fapta săvârșită sub soare mi-a fost răutate asupră-mi.” (Ecclesiastul 2, 17)
Nu există om care, de-a lungul vieții, să nu fi cedat ispitei de a repeta aceste cuvinte ale lui Solomon, dându-și seama poate, cât de neadevărate și „păcătoase” sunt. Căci aici nu poate fi vorba decât de o ispită. Duhul cel rău aruncă asupra tuturor murdăriile și ticăloșiile care se întâmplă și se întâlnesc în viață, lucrarea lui concentrându-ne atenția asupra ei, pentru a ne crea o repulsie față de lume, în general, aducându-ne în situația de a ne întreba, fără să vrem: „Merită oare să trăiești, și pentru ce? Numai pentru a ne tot învârti în această vâltoare a păcatului și ispitei și a ne adăuga plânsetul la suspinul general al unei omeniri aflate în veșnică suferință?”
Creștinul nu trebuie să urască viața. Dându-și seama cât este de imperfectă, de sumbră, iar uneori, crudă, el trebuie, totuși, să o iubească ca pe supremul dar de la Dumnezeu, să înțeleagă că, dacă vrea, fiecare poate învăța din „lecția” vieții.
Viața este „arena” în care suntem chemați să luptăm împotriva minciunii, pentru dreptate, împotriva răului, pentru bine. Este comoara prea des și prea lesne irosită de oameni. Se cuvine să tragem folos din ea, iar atunci când ne va veni vremea să-I întoarcem Creatorului darul pe care nu l-a dat.
Viața este asemenea unui pământ cultivabil supus adesea capriciilor naturii, lovit de ploi devastatoare sau de secetă, dar și mângâiat de căldura soarelui și stropit de ploi fertile. Dar, înainte de toate, este un dar de la Dumnezeu.
Avem oare dreptul să-l disprețuim, să blestemăm ceea ce Dumnezeu a binecuvântat? Ca să iubim viața, nu trebuie să căutăm în ea ceea ce ar putea să ne dea, ci să ne gândim la ceea ce am putea să-i oferim noi.
Vrei să-ți iubești viața? Gândește-te ce folos ai putea aduce prin ea altora. Oare n-ai găsit până acum pe nimeni care să aibă nevoie de dragoste ta, căruia să-i aduci mângâiere, susținere, să-l faci să se apropie de Domnul? Dăruindu-se unor fapte de iubire, viața noastră se va schimba, va înflori în lumina acestei iubiri. „Încearcă dacă poți, în fiecare zi - spunea cineva -, să scoți câte ceva din imensul munte al suferinței omenești, adăugând ceea ce ai scos pe grămăjoara de pământ a bucuriei omenești.”
Nu-ți iubi viața la modul egoist, iubește-o de dragul Domnului tău, cunoscând că există un câmp de luptă pe care poți lupta pentru Hristos și împotriva păcatului. Și ține minte că numai atunci vei începe să trăiești cu adevărat, când îți vei pune viața la dispoziția Ceui care ți-a dat-o.
Fiecare zi un dar al lui Dumnezeu - Editura Sofia