de Cristian Stavriu | Vizionări: 3634
Căteva sfaturi deosebite de la Părintele Vichentie Mălău - un duhovnic al neamului românesc în perioada interbelică.
Aceste sfaturi răspund frământărilor noastre pe de o parte dar ne și lămuresc cum să ducem viața duhovnicească, cum sa ne raportăm la aproapele și cum să viețuim bineplăcut lui Dumnezeu!
Omul rău e cu desăvârșire rău, când se preface că este bun!
O conștiință fără Dumnezeu e ca un tribunal fără judecător!
A nu te mânia niciodată e semn de mare înțelepciune!
Mânia este o scurtă nebunie!
Leneșul e frate cu cerșetorul!
Trândăvia e mama tuturor păcatelor!
Durerea e o învățătură! În anii durerii am învățat să mă rog!
A ponegri pe altul e cea mai mare crimă!
Altora să ierți totdeauna, ție niciodată!
Din faptele tale vei fi judecată slugă vicleană!
O cameră fără cărți e un trup fără suflet!
Acel ce știe să înduioșeze, știe tot!
Nimic nu e mai liber ca cugetarea!
Parintele Vichentie Malau stie ce spune! Depinde de fiecare ce intelege! Dar ptr ca ai pus problema, voi incerca sa dau o explicatie.
Parintele Vichentie stie ca omul sufera de indreptatirea de sine. Aceasta este o boala grea care a apasat chiar pe protoparintii nostri Adam si Eva. Cum se face ca noi mereu gasim indreptatire ptr tot ceea ce facem si uneori cu o vehementa (draceasca daca mi-ar fi ingaduit sa spun) statornica, de nezdruncinat. A nu te ierta pe tine insuti - cand Insusi Dumnezeu te iarta - este dovada pocaintei fata de greseala facuta, ester chipul in care aceasta aducere aminte iti va crea o trezvie a mintii. Astfel niciodata nu vei uita cine esti si-ti va fi greu sa parasasesti starea de smerenie aducandu-ti aminte ca esti tina.
Parintele nicidecum nu se refera aici la o stare bolnavicioasa de intrare in deznadejde si depresie.
Oamenii mandri se iarta usor pe ei insisi. Eu unul n-am prea auzit de oameni care nu se iarta pe ei insisi din mandrie. Cel putin mie nu-mi suna plauzibil aceasta afirmatie, dar nici nu o neg cu vehementa deoarece in ziua de astazi orice este posibil.
As putea lungi cuvantul dar cred ca nu este nevoie! Eu cred ca fiecare in sinceritatea lui intelege ceea ce a vrut parintele sa spuna. A spovedit mii, poate zeci de mii de oameni, a fost un duhovnic incercat! Chiar el sa fie un indrumator spre deznadejede, disperare si depresie? Eu sunt convins ca nu!
Pune la inima cuvintele lui, cautand sa intelegi ceea ce a vrut sa zica. Pot exista si posibilitatile despre care vorbesti dar cu siguranta parintele Vichentie nu la asta se referea!
Pune gandul cel bun si crezi cu smerenie ce a spun acest om luminat de Dumnezeu prin Duhul Sfant. Sigur cu totii mai si gresim, caci nu suntem papi ai Romei, dar sa fim cu inima calda, cu multa bunavoire si cu atentia sporita spre lucrurile ziditoarea, spre partea plina a paharului, spre partile cele bune din fiecare om in parte, neuitand totusi ca suntem pacatosi si de unde am plecat!
Multumesc ptr comentariu si te mai astept pe aici in popas!
Interventia mea sper ca este bine primita cu gand bun de fratietate!
Doamne miluieste-ma!
Cristian Stavriu
auto-victimizare? poti ajunge in depresie, in deznadeje... de ce sa nu te ierti? din prea multa mandrie?
cuvintele acestea nu sunt pentru toti...
Slavă Sfintei Treimi pentru tot şi pentru toate şi Doamne Ajută!
