-Unde se fac astăzi cele mai multe avorturi? Nu se fac la spital, nu la ginecologie, nu la cabinete particulare, ci în biserică. În biserica de zid, nu în biserica spirituală, să nu înțelegem greșit. Biserica este de zid, de lemn, de materie și biserica sufletelor. Aici înăuntru se fac.Vă arăt. Vă dovedesc. Femeia se poate afla în fața altarului și în momentul acela se face în ea un avort.

Poate preotul este cu mâinile în sus pentru sfințirea Darurilor, și în pântecele femeilor se săvârșesc avorturi.

Ne-o spun medicii. Medicii ne spun că, după zămlisire, copilul, timp de șapte zile, merge din trompă în uter. În alte șapte zile, încercă să se lipsească de uter și se face placenta sau casa copilului. Și în alte șapte zile, în total 21, are loc prima zvâcnire a inimii, dar până atunci a fost viu, cu sistem nervos. Medicii ne-o spun. Știința ne-o spune.

Dar tot ei ne spun că un om poate viețui nelipit de uter 14 zile, 7+ 7, după aceea moare. De aceea trebuie să se lipească de uterul mamei, ca să înceapă să se hrănească din mamă.

Ei, bine! Steriletul împiedică lipirea copilului de uter și copilul moare și se produce avortul.

Anticoncepționalele fac același lucru prin toxicitatea care se creează.

Acum noi întrebăm o femeie: ,,Câte avorturi ați făcut?” Și răspunsul poate fi: ,,Nici unul, unul, două, trei, treizeci...” Poate să spună o cifră. Și în funcție de asta și de căința ei, și de canonul pe care i-l dăm, noi stabilim când se împărtășește.

Acum urmează ca noi, duhovnicii, să punem întrebarea: ,,Căte avorturi ați făcut?” și să primim răspunsul: ,,Nici unul!” Și să revenim cu întrebarea de care vorbeam și să ne spună: ,,Nu știu”, că n-are de unde să știe, pentru că nu se știe că se produce sau că nu se produce.

Și atunci să știm noi, că acum urâciunea pustirii stă în locul cel sfânt, pentru că se omoară om în biserică. Asta i problema.

Am venit aici la mormântul părintelui Nicodim Măndiță. Brazi; drum; peste munte; frumusețe. La ce folos? Fetele noastre merg la doctor și împiedică nașterea copiilor, folosind anticoncepționale. Sunt avortive.

O să strigăm la Dumnezeu: Doamne, dă-ne apă!” Dumnezeu va zice: ,,Nu. Nici aer n-aveți voie!”

De aceea, așa urmează să ne stingem. De ce? Pentru că: Înainte de a te fi urzit tu în pântecele maicii tale, te-am cunoscut Eu, și înainte de a ieși din pântece, te-am sfințit, zice Dumnezeu în cartea Proorocului Ieremia 1, 5.

Aceasta este textul din Scriptură care-ți arată că cine luptă împotriva vieții este criminal. Nu numai cine omoară, ci și cine luptă. De aceea vă spun, aceste puține cuvinte în speranța că veți duce aceste cuvinte mai departe. Pentru că nu ne mântuim dacă facem numai binele, ci și dacă determinăm pe alții să facă binele.

Contraziceți medicii!

Contraziceți tinerele care cred că au scăpat fără să facă crimă! Ele fac crimă, și riscul este a face crimă în biserică! Nu știm când, pentru că nu știm când se zămislește, pentru că Dumnezeu este prezent în momentul zămislirii și în momentul acela dă sufletul care se unește cu trupul.

Savanții au ajuns la concluzia că apariția vieții, zămislirea, este o minune mai mare decât universul.

Ne plângem de sectanți, ne plângem de sataniști, ne plângem de buletinele cu semnul antihrist, ne plângem de discoteci, ne plângem de lipsa de la biserică. Acestea sunt probleme mici.

Aceasta-i marea problemă a Bisericii Ortodoxe: omorârea copiilor în pântecele mamelor în biserică.

Ne silim ca fata noastră să devină învățătoare, să devină profesoară.

Pentru ce atâta silință? Costă mult. Meditații cinci ani, patru ani. De liceu, de școală, de facultate, de întreținere, o anumită îmbrăcăminte, că nu poți trimite copilul oricum acolo între alții. Pentru ce acest efort? Cui vor preda aceste profesoare? Cui? Brazilor? Bătrânilor? Cui?

Dar medicii care se formează, cu ce o să se ocupe? Cu bătrânii.

Știți că 86 din 100 de copii abandonați, fără mamă, fără tată, sau în orfelinate, pleacă afară țării și numai 14 rămân în țară.

De ce noi, românii, nu tăbărâm pe orfelinate și pe creșe?

Eu așa cred că v-ar spune Părintele Nicodim aici: ,,Asaltați creșele, asaltați orfelinatele, asaltați leagănele și luați copiii de acolo, înfiați-i sau creșteți-i, faceți orice, numai salvați România1” Că România piere. Are 11 milioane de copii avortați din 22 de miloioane populația țării (în anul 2000). Are peste 40 de miloane copii avortați, așa cum v-am spus, copii care au fost avortați fără să se vadă, prin anticoncepționale care se găsesc la orice colț, la orice farmacie și ieftin.

Să știți că producerea anticoncepționalelor este scumpă. Dar precum ați văzut în anii trecuți că se făcea compensare la unele alimente, tot așa se face compensare și finanțare din afară, pentru că nu putem intra în Europa un popor ortodox care naște, care perpetuează. Nu se poate așa! Ni se impune să admitem homosexualitatea, și aproape am admis-o. Ni se impune să admitem divorțul rapid și l-am admis. O familie fără copii și fără partaj pleacă dimineața la opt la tribunal și la 12 este deja divorțată. Vă aduceți aminte că înainte dura șase luni, opt luni.

Oamenii se mai împăcau, se mai gândeau, nu prea mai aveau bani. Iar acum nici nu există taxă pentru divorț, e o nimica toată.

De ce ca să ne distrugem. Dar asta cu voia noastră și nu acuzăm pe nimeni. Și ce mai trebuie să mai facem ca să intrăm în Europa? Trebuie să acceptăm căsătoria de probă. Și am început să o acceptăm. Și noi dăm de mâncare fetelor noastre care trăiesc curve. Oficial e cu el la braț. E oficial. Tot satul vede, dar nimeni nu zice nimic.

Noi dăm de mâncare și ajutăm. Nu ne debarasăm. Nu ne unim sus părinții să vedem: ,,Măi, ce facem cu copiii noștri? Uite, ăștia se încearcă, se probează!”

Căsătoria de probă! Auziți ce am împrumutat noi de la Occident. De ce n-am împrumutat noi de la Occident ordinea? De exemplu: vă dăm anafură și dumneavoastră vă îngrămădiți. De ce vă îngrămădiți? De ce n-am împrumuta noi de la Occident ordinea? Punctualitatea?

De ce-am împrumutat aceste lucruri rele distrugătoare neamului? Și atuneci – vă dați seama că nu ne-am adresat dumneavoastră, care sunteți de două zile pe drum, dumneavoastră care tot veniți aici, pentru că mormântul acesta ne tot aduce la el – ne-am adresat celor cărora le veți vorbi începând de mâine. Dumneavoastră acum veți deveni niște predicatori.

Dar nu niște predicatori care spuneți lucrurile puternic, ci niște predicatori care duceți numai cuvântul. ,,Uite ce-am auzit! Nu mi-a venit să cred. Uite. Chiar așa, este? Să verificăm! Să mergem!” ,,Domnule doctor, poftiți crucea în mână, poftiți icoana, fotografie mamei dumneavoastră sau ce aveți mai drag. Ce mai aveți drag? Soție, copii. Bine. Puneți mâna pe tot, și spuneți-ne: ce sunt anticoncepționalele? Împiedică formarea omului, concepția, sau ucide după 14 zile de la concepție? Și doctorul, dacă atunci o să aibă frică, cu mâinile pe cruce, pe Evanghelie, pe ce are el mai scump, o să ne spună adevărul. Nu minciuna care vinde marfa. Nu minciuna cu care a făcut contract cu farmacia. Pentru că el dacă spune așa, farmacia vinde.

Am călătorit la o conferință împotriva avortului și am văzut, ceea ce cred că o să apară și la noi, că noi luăm tot ce-i rău. Am văzut niște cutii imense și băgai bani, puțini bani, cât pentru o pâine, și-ți veneau șase prezervative pe loc. Cum sunt automatele de cartele pentru telefon. Și de acolo le luau.

Dar zic: ,,Dar de ce a fost nevoie de aceste automate și nu le vindeți la farmacie? ” Zice: ,,Unii copii se jenează, părinte, și ca să nu se jeneze au astea la gară, la școală, în curtea școlii”.

Am văzut cu ochii mei. Nu am auzit, am văzut! Ce facem? Ne schimbăm sau nu? Sfârșitul lumii e în mâna noastră. Dacă ne îndreptăm, îl depărtăm de la noi. Dacă nu ne îndreptăm, îl apropiem. Dacă nu ne îndreptăm, sfârșitul lumii poate fi în orice moment.