Curvia, sexualitatea de orice fel, pornografia, tot ceea ce presupune un atentat la integritatea familiei, a bunelor moravuri și la sănătatea trupească și sufletească a omenirii este condamnată de Dumnezeu. Pravila Bisericească ne pune înainte câteva repere cu privire la tot ceea ce ține de sex din punct de vedere duhovnicesc, pedagogic.
Acest păcat astăzi macină de la mic la mare, de la cel mai neînvățat până la geniile înteligenței pământești. Acest drac al curviei nu iartă nici-o făptură și rupe ca un cancer ducând la moarte sufletească și trupească pe oameni. Să vedem cum definește Biserica acest păcat și cum în mod pedagogic caută să învețe pe credincioși ceea ce trebuie sa facă.

Se numește curvie păcatul sexual făcut de un bărbat și o femeie, a căror faptă se numește simplă curvie sau desfrânare. Dacă unul este necăsătorit, el face simpla curvie, iar cel căsătorit săvârșește preacurvie sau adulter sau răsdesfrânare și se canonisește fiecare după situația și fapta sa. În Vechiul Testament curvia se pedepsește cu moartea:

Dacă fata s-a dovedit a nu fi fecioară, să se scoată la ușa tatălui său și să fie ucisă cu pietre, pentru că a săvârșit nelegiuire în Israel. Să se curețe astfel răul din mijlocul poporului" (Deut. 22, 13-21). Unirea căsătoriei legiuite are de scop nașterea de copii, pe când prin curvie se înfăptuiește numai păcatul osândirii de sine și de altul.
„Fugiți de curvie! Orice păcat pe.care îl face omul, este în afară de trup, dar cine curvește într-al său trup păcătuiește. Oare nu știți că trupul vostru este biserica Duhului Sfânt, care locuiește întru voi și, pe care l-ați primit de la Dumnezeu?” (I Cor. 6,18-19). Curvarii, împărăția lui Dumnezeu, nu o vor vedea (I Cor. 6, 9-10; Gal. 5, 19-21; Efes. 5, 5; Apoc. 21,8).

Dacă cineva, dorind femeie, se va înclina să se culce cu ea, dar dorința nu s-a împlinit, învederat este că a fost ajutat de harul lui Dumnezeu. -Neocez.4.

Cel ce s-a întinat în somn cu patima scurgerii, o zi se oprește de la împărtășanie, va citi psalmul 50 și va face 50 de metanii și astfel se socotește că s-a curațit de întinăciune I. Post. 8.

Cel ce s-a întinat cu trupul fiind treaz, se oprește de la împărtășanie șapte zile, citind în fiecare zi psalmul 50 și făcând 50 de metanii I. Post. 9.

Cel ce a făcut malahie, se canoniseste 40 de zile, hrănindu-se cu mâncare uscată și făcând în fiecare zi câte o sută de metanii. -I. Post. 10.

Iar amestecarea provocării cu alții, ca ceea ce este o malahie îndoită, se canoniseste până la 80 de zile. I. Post. 11.

Dacă vreun cleric, mai înainte de hirotonie, a căzut în malahie, poate neștiind că numai pentru aceasta nu se va opri de la preoție, mai întăi să se canonisească îndeajuns și apoi să fie hirotonisit. Iar, dacă va face acest păcat dupa hirotonie, după ce va înceta de a mai păcătui, fiind canonisit dupa cuviință, la un an să i se dea să slujească cele preoțești. Dar dacă și dupa ce va cunoaste păcatul, ar mai repeta aceasta greșală de două sau de trei ori, să nu mai slujească ca preot, ci să treacă în dreapta citeților, I Post. 12.

Însă și femeile vor primi canonisirea pentru malahie, care s-a sărutat și pipăit cu un bărbat, fără a fi stricată. I. Post. 13.

Canonul al patrulea al Sf. Grigore de Nisa, pe cel curvar il afurisește pe un timp de nouă ani de la sfintele taine, iar canonul al 59-lea al lui Vasile cel Mare, pe timp de șapte ani. I.Post. 14; S. Aten. IV, p. 437.

În canonul al 21-lea al Sf. Vasile,pe cel ce este însurat cu o femeie și cade în curvie, merită să fie canonisit îndoit mai mult decât cel ce nu are femeie și este stăpânit de această patimă I. Post. 15.

Canonul 4, al Sf. Grigore de Nisa, izgoneșe de la împărtășanie pe preacurvar pe timp de optsprezece ani. Canonul 58 al Sf Vasile îi îngăduie să se împărtășească dupa cincisprezece ani.Canonul 20 Ancira dispune ca, canonisirea să se terminne după șapte ani. Noi socotim ca unul ca acela, dupa trei ani să se împărtășească, numai cu condiția ca, după ceasul al noualea (15) zilnic, să mănânce mâncare uscată și să facă 250 metanii. Iar, de va fi neglijat și nu va împlini aceasta, va aștepta sfârșitul timpului hotărât de Părinți. I. Post.20.

De va păcătui cineva cu o păgână, evreică, turcoaică, sau eretică neavând soție legitimă, se canonisește trei ani, mâncând hrană uscată dupa ora a noua (15) și făcând zilnic câte 200 de metanii. La fel se canonisește și femeia care nu are soț legitim, dacă va păcătui cu evreu, turc, eretic sau arrmean. Dacă bărbatul care are soție și, femeia care are bărbat legitim, ar păcătui cu astfel de persoane păgâne sau eretice, se canonisește patru ani sau cinci ani, mâncând hrană uscată după ceasul al noualea (15) și făcând zilnic câte 250 metanii". -I. Post. 61.
Dacă o femeie ar păcătui cu un famen, se canonisește trei ani, mâncând hrana uscată dupa ora a noua (15) și făcând zilnic cite 300 de metanii I. Post. 64.-

Când apostolul zice: Dacă vreun frate va fi numit desfrânat, cu acesta nu trebuie a sta la masă (Cor. 5,11), se vede că nu zice cu acela pe care îl știu unul sau doi că este desfrânat, ci cu acela pe care toți îl stiu că este defrânat. Păcatele făcute fără rușine în public, atrag o mai mare osândă. (pentru sminteala publică Nichifor 37).
Stricările cele făcute prin deplina silire, să rămână fără canonisire; deci și sclava, dacă se va silui de stăpânul său, este necanonisită. -Sf. Vasile. 49.
Curvarul va fi neâmpârtașit cu sfintele taine șapte ani; Doi ani tânguindu-se, doi ascultând, doi îngenunchind și numai unul stând împreună, iar în al optulea an, va fi primit la împărtășire. Vasile 59.-

Iată cum trebuie să se aprecieze păcatele, care izvorasc din plăcere și mișcarea patimilor. Unii le împart în preacurvie și simplă curvie. Cei mai scrupuloși au socotit și curvia egală cu preacurvia, pentru că însoțirea cea legiuită a bărbatului cu femeia este numai una. Deci, tot ceea ce este ilegal, este nedrept și contra legilor și, tot cel ce ia altuia, înseamnă că se bucură de ceea ce nu este al său (furt moral). Dumnezeu n-a dat bărbatului decât o singură femeie, iar femeia nu poate să aibă decât un singur cap. Legea naturii nu îngăduie decât plăcerea căsătoriei legitime, celor ce știu să-și stăpânească vasul trupului lor în sfințenie și cinste, așa cum spune apostolul (I Tes. 4, 4). însă a lua ceea ce este al altuia, însemnează a lua o femeie care nu este a sa, chiar când ea n-are bărbat. Deci, când se cercetează îndeaproape și, curvia nu este prea departe de preacurvie, de aceea și Scriptura zice: "Nu fi prea mult timp cu cea străină" (Prov. 5, 20).

Totuși, părinții au socotit că slăbiciunile celor neputincioși trebuiesc tratate cu îngăduință și potrivit cu această distincție generală, ei au zis că curvia este o supunere sub năvala poftelor, care nu face nedreptate altei persoane și, că preacurvia este o nedreptate făcută altuia.

Stricarea dobitoacelor și pederastia este ceva asemănător, adică o preacurvie contra naturii, (animalelor și oamenilor) cărora li se face nedreptate. Pentru toate aceste feluri de păcate, se aplică acelaș fel de tratament, pentru că cel păcătos să se curețe de aceste murdării, lepădându-se de josnicia poftelor.

Întrucât prin curvie, nu se face nedreptate altuia, s-a prescris numai o jumătate din timpul pocainței, decât cel pentru preacurvie, stricarea dobitoacelor, sau curvia cu bărbații, adică sodomia, pentru că aceste păcate au o dublă vinovație: a plăcerii lor personale oprite și nedreptatea făcuta altuia (a celuilalt bărbat sau animal).
De asemenea și canonisirea va fi diferită. Se va pedepsi mai ușor cel ce de bună voie își mărturisește păcatul, cu toate că nu este știut de nimeni și care deja (înainte de spovedanie) și-a început vindecarea poftelor sale păcatoase, dând dovada de o adevarată pocăința. Însă, cel care a fost descoperit de alții, va fi osândit la o pocaința mai lungă și, nu i se va da voie să se împărtașească, decât dupa ce se va curați pe deplin.

Canoanele pedepsesc pe curvari, care trei ani să fie înlăturați de la rugăciunile obștești, alți trei ani să asculte și, apoi alți trei ani să îngenunche cu cei păcătoși și, apoi (după nouă ani) se va învrednici de sfintele taine.

Cei ce au dat dovadă de o pocaință mai serioasă, vor putea fi scutiți de o parte a pocainței, așa cum duhovnicii vor socoti că este mai de folos pentru mântuirea credincioșilor. Aceștia vor putea fi primiți mai curând la Sfintele Taine, în urma încercărilor și a canonisirilor la care au fost supuși. Însă, după cum este oprit de a arunca mărgăritarul înaintea porcilor (Matei 7,6), adică de a da sfintele taine cu ușurință, tot așa este o nedreptate de a opri de la sfintele taine pe cel ce s-a lepadat de păcate cu toată hotărârea, printr-o curată pocaință.

Preacurvia, precum și toate celelalte păcate (curvia cu dobitoace sau sodomia) se vor canonisi ca și curvia, dublându-se cele trei stadii de pocaință (adică 18 ani). Totuși, se va ține seama de felul pocainței fiecăruia, pentru a i se iconomisi corect timpul ca să ajungă la împărtașirea sfintelor taine. -Sf. Gr. de Nisa 4.

Cu privire la femeile robite și necinstite de bărbați trupește, să nu se canonisească toate la fel. Dacă viața vreuneia, mai înainte, era necinstită, după ochii celor ce curvesc, precum este scris, este învederat că depriderea obiceiului curvesc, se socotește că a fost urrmată și în vremea robiei și, unele ca acestea nu trebuie prea lesne împărtășite. Însă, dacă vreo femeie, mai înainte trăia în neprihănire, dovedindu-se a trăi în curăție și departe de orice bănuială, iar acum din sila și grea nevoie a căzut sub batjocură; cu privire la una ca aceasta, avem pilda în Deuteronom, despre o fecioară, pe care un om a găsit-o la câmp și, silind-o s-a culcat cu ea. "Să nu-i faceți nimic, zice Scriptura, că ea nu a făcut păcat de moarte, căci păcatul ei se aseamană cu omul căruia s-ar ridica vecinul lui și l-ar omorî; acea fecioara a strigat dupa ajutor, dar nu a fost nimeni ca s-o scape (Deut. 22, 26-27). Asa se judecă și acest caz". -Sf. Gr.; Neocez. 1.

Pravila Bisericească - Ieromonah Nicodim Sachelarie