de Pravila Bisericeasca | Vizionări: 2570
Asuprirea, de obicei, este pacat strigator la cer si cel ce asupreste pe altul, atrage asupra lui urgia lui Dumnezeu prin pedepse venite asupra sa de la aproapele, de la fenomenele naturii, de la impilarile sociale, s.a.
"Iata ca strigatele israelitilor au ajuns pana la Mine si am vazut suferintele pe care le aduc asupra lor Egiptenii" ( Exod 3, 9). "Sa nu faci nedreptate celui strain si sa-1 asupresti... sa nu asupresti pe vaduva si pe orfan, caci daca ei vor striga catre Mine dupa ajutor, Eu ii voi auzi si minia Mea se va aprinde si te va nimici cu sabia razboiului, iar femeia ta va ramine vaduva si copiii tai orfani" ( Exod 22, 21- 24; Deut. 24. 10-15; Maleahi 3, 5; lacov 5, 4; Sirah 35, 7-24). Asupritorul nu poate fi iertat fara a despagubi pe cel napastuit si a se indeparta cu desavirsire de la pacat (Vezi: Canonisirea).