de Paisie Aghioritul | Vizionări: 3878
După spusele Sfântului Apostol Pavel: „Fiindcă ştiu că nu locuieşte în mine, adică în trupul meu, ce este bun. Căci a voi se află în mine, dar a face binele nu aflu; Căci nu fac binele pe care îl voiesc, ci răul pe care nu-l voiesc, pe acela îl săvârşesc” , cu toții ne confruntăm în lupta ce ne stă înainte pentru schimbarea omului celui vechi cu cel nou după Hristos. Părintele Paisie Aghioritul cu stilul său deosebit ne împărtășește din experiența sa astfel:
-Părinte, de ce în vreme ce facem atât de greu binele, alunecăm atât de ușor spre rău?
-Deoarece pentru bine trebuie mai întâi să ajute omul însuși, să se nevoiască, în timp ce la rău ajută diavolul. Apoi, oamenii nu imită binele, nici nu au gânduri bune.
De mult spun mirenilor următoarea pildă. ,,Să spunem că am o mașină și zic în mintea mea. ,,Ce să fac cu ea? Eu mă pot ajuta și cu un vreun cunoscut de-al meu sau cu un taxi, la nevoie. Să dau cutăruia, care are mulți copii, să-i scoată puțin afară, să-i ducă la vreo mănăstire să se odihnească și să se foloseacă și ei, sărmanii.”. Dacă procedez altfel, nimeni nu mă vaimita în asta. Dar dacă am o mașină de aceeași marcă cu a ta, și o schimb și voi lua alta de o marcă mai bună, veți vedea că nici nu vei dormi toată noaptea ca să afli un chip să schimbi mașina și să iei una mai bună, la fel ca a mea, ca să fii și tu satisfăcut de mașina ta.
În cazul acesta vei spune: ,,Voi vinde, mă voi împrumuta, numai să o schimb”. În timp ce în cazul de mai înainte nu mă va imita, spunându-și: ,,Eu ce să fac cu mașina mea? O voi da și eu” –ci poate să spună chiar că sunt nesănătos.
Oamenii ușor se influențează în rău. În timp ce în profunzime recunosc și primesc binele, totuși mai ușor se înfluențează și sunt atrași de rău, pentru că acolo dictează aghiuță.
Coborâșul cel lin îl află oricine, pentru că ispita nu are alt tipic, ci numai să îmbrîncească făpturile lui Dumnezeu pe panta cea mai dulce. Hristos procedează cu noblețe. Îți spune: ,,Acesta este binele”; ,,dacă vrea cineva să vină după Mine” (Mt.16, 24). Nu spune: ,,Vino la Mine cu sila”.
Diavolul are viclenie. Îl îmboldește pe om dintr-o parte în alta, ca să-l ducă acolo unde vrea. Dumnezeu respectă libertatea omului, pentru că El nu a creat robi, ci fii.
Cu toate că știa că va urma căderea, nu i-a făcut robi. A preferat să vină, să Se întrupeze, să Se răstignească și să-l câștige în felul acesta pe om. Însă prin această libertate pe care a dat-o Dumnezeu – cu toate că diavolul poate face mult rău – s-a dat și un prilej pentru cernere. Se vede ce face fiecare cu inima sa; se vede curat cine are mărime de suflet.
Cuviosul Paisie Aghioritul - Cu durere și dragoste pentru omul contemporan