de Simeon Kraiopoulos | Vizionări: 3236
Cât de important este adevărul! Cât de important este să viețuim în adevăr astfel încât să ne împărtășim de unitatea Duhului în armonie. Adevărul de credință dar și adevărul despre propria ființă (cunoașterea de sine) ne poate ajuta să viețuim în Dumnezeu și în Sfântă Biserica Sa (Trupul lui Hristos). Părintele Simeon Kraiopoulos prin cuvintele de mai jos este dispus să ne împărtășească TAINA MÂNTUIRII îndreptându-ne și sfătuindu-ne:
Să ne neliniștim cu neliniștea cea bună!
Să primim înăuntrul inimii adevărul lui Dumnezeu!
Dacă vrei cu adevărat, în adâncul inimii tale, să cunoști adevărul, se va găsi o cale prin care să ți-l arate Dumnezeu. Dacă trece vremea și nu-l afli, să te neliniștești.
Înseamnă că nu ai încă atitudinea corectă înaintea lui Dumnezeu, nu ești dispus, chiar cu riscul propriei vieți, să te dăruiești lui Hristos, ca să-ți arate adevărul și să-ți mântuiască sufletul. Poți să faci diverse lucruri, uneori bune, uneori mai puțin importante, și să pară că ai râvnă, dar nu după cunoștință, și astfel să se primejduiască mântuirea sufletului tău.
Nădăjduim ca nouă să nu ni se întâmple așa, ci să ne mântuim toți. Ia gândiți-vă, să se sfârșească lumea întreagă – care oricum o dată se va sfârși - și să fim cu toții în cer!
„Fraților, bunăvoința inimii mele și rugăciunea mea către Dumnezeu pentru Israel este spre mântuire. Căci le mărturisesc că au râvnă pentru Dumnezeu, dar sunt fără cunoștință. Deoarece, necunoscând dreptatea lui Dumnezeu și căutând să statornicească dreptatea lor, dreptății lui Dumnezeu ei nu s-au supus. Căci sfârșitul Legii este Hristos, spre dreptate tot celui ce crede” – spune Apostolul Pavel.
Am început data trecută acest capitol. Nu am înaintat aproape deloc, fiindcă a trebuit să spunem ceea ce am avut de spus să încercăm să înaintăm acum. Am văzut puțin primul și al doilea verset.
Bine ar fi să încercăm să înțelegem mai bine această expresie nu după cunoștință și să rămânem numai la traducerea care spune fără cunoașterea corectă. Bineînțeles, de vreme ce ad litteram este cunoștință, o să-l traducem prin „cunoașterea corectă”, pentru că nu este doar o problemă de cunoaștere.
Problema este să pătrundă în sufletul omului adevărul lui Dumnezeu, nu doar pur și simplu o cunoaștere noetică.
Putem citi ceva, putem înțelege acel ceva cu mintea noastră și este și aceasta o cunoaștere. Auzim ceva, înțelegem cu mintea noastră și este și aceasta o cunoaștere. Și, firește, de la înțelegere începe lucrarea.
Dar în cele duhovnicești nu este așa. Omul trebuie să primească adevărul lui Dumnezeu în adâncul inimii lui, iar acest adevăr vine, bineînțeles, la început ca o cunoaștere în minte, dar pătrunde adânc în sufletul omului, ca un dar al lui Dumnezeu, care produce o schimbare în om, iar acesta își schimbă atitudinea față de Dumnezeu și față de orice realitate.
De ce doar câțiva israeliteni, puțini adică, cei care reprezentau rămășiță, s-au făcut creștini? De ce aceștia L-au primit pe Hristos, au primit adevărul Evangheliei, au crezut în Hristos și nu le-a fost deloc greu să depășească legea și toate cele legii și ale evreilor și să devină creștini, sfinți ai Bisericii?
Nu din cauză că știau mai multă carte sau că au înțeles cu mintea lor anumite lucruri, ci pentru că au primit în adâncul inimii lor adevărul lui Dumnezeu și s-a produs această schimbare în inima lor, și nu le-a fost greu să-l cunoscă pe Hristos, să-L primească și pe El și Evanghelia Sa, adevărul creștin, și să se mântuiască și să se sfințească. Și sunt toți sfinți.
Taina mântuirii – Simeon Kraiopoulos – Editura Bizantină 2012
TAINA MANTUIRII - Taina adanca a suferintei omenesti
TAINA MANTUIRII - Nu fac voia mea
TAINA MANTUIRII - Ignoranta Vinovata
TAINA MANTUIRII - Sa rupem legaturile
TAINA MANTUIRII - Hristos trimite la BISERICA
În completare venim cu un filmuleț care aduce o exemplificare a felului în care sunt ispitiți creștinii. Părintele Arsenie Papacioc exemplifică acest lucru și ne pune în vedere care este cea mai grozavă ispită pentru un creștin, - ispita cea de-a dreapta - este aceea: când crede omul că este bine, și nu este așa.