de Simeon Kraiopoulos | Vizionări: 3091
Sunt sub stăpânirea lui Dumnezeu?
Din nou voi spune că mă preocupă foarte mult întrebarea de mai sus. Din moment ce așa stau lucrurile, de vreme ce binecuvântarea și harul lui Dumnezeu vin asupra ta – Domnul Se întrupează, într-un fel anume, și suferă pentru fiecare și toate acestea se întâmplă ca să ne mântuiască – de ce tu nu pricepi nimic, nu ai nici o dispoziție să înțelegi? Rămâi acolo în cele pe care le știi și așa cum le știi tu! Înlăuntrul tău nu stăpânește Hristos, harul lui Dumnezeu, acel lucru ceresc care le luminează pe toate. De aceea vezi realitatea altfel. Te stăpânește omul cel vechi, te domină căderea; ești dus și purtat de această stare și te tânguiești, suferi, înduri.
Ar trebui să te pocăiești și să spui: ,,Sunt sub stăpânirea lui Dumnezeu, mă aflu sub pronia Lui. Este cu neputință ca Dumnezeu să nu le facă pe toate bune! Dumnezeu nu poate să-Și piardă cumpătul. Se pare că trebuie să mă pedepsească, se cade să fiu constrâns, mi se cuvin toate câte mi se întâmplă!”
Dacă spui așa, pe toate le vei vedea altfel. Arată puțină răbdare, cu sentimentul că te afli sub pronia lui Dumnezeu, cu gândul că Acesta este prezent, te vede, te știe, că El este Dumnezeul iubirii și că ceea ce va face, va face pentru că tu nu înțelegi altfel, nu primești învățătura cea nouă dacă nu suferi mai mult sau mai puțin. Prin urmare, cu cât te vei smeri, cu cât te vei preda mai grabnic, cu căt vei spune mai repede ,,da”, cu atăt mai repede va veni nu doar simpla rezolvare a lucrurilor, ci și acea negrăită dulceață cerească.
Citește în continuare aici: De ce nu-L lăsăm pe Dumnezeu să pătrundă în suflet!
Taina Suferinței – Arh. Simeon Kraiopoulos – Editura Bizantină 2007