Subiect de interes: educatie
joi, 30 iunie 2011
de Simeon Kraiopoulos | Vizionări: 3724
Cum credem, cum înțelegem credința, cum acționăm, cum ne raportăm față de Dumnezeu, față de aproapele și față de noi înșine - sunt întrebări care ar trebui să ne frământe și să căutăm să le găsim sensul cel dorit de Dumnezeu. Adesea întâlnim oameni care se declară credincioși dar faptele lor, modul lor de acțiune, înțelegerea lor trădează o direcție greșită. Cu simplitate putem înțelege viața cuiva din faptele lui, este destul de lesne de obesrvat dacă o un suflet a înțeles pe Dumnezeu și credința cea adevărată. Părintele Simeon Kraiopoulos ne descoperă cu pași siguri, mărunți fiecare cută a sufletului nostru: S-ar putea întreba cineva:
,,Dar Mântuitorul Hristos ce face? Ce face Biserica? Ce face Harul lui Dumnezeu?” Când cineva crede în Hristos, când credința lui este mare, așa cum de multe ori [...]
citește tot articolul
miercuri, 29 iunie 2011
de Porfirie Bairaktaris | Vizionări: 6565
Lipsa credinței, desparțirea de învățătura Bisericii Dreptslăvitoare îl conduce pe om la multe lucruri necugetate și cu efecte dezastruoase în viitor. Conform educației moderne astăzi auzim foarte des cuvinte nesăbuite, chiar blesteme, fără ca cineva să conștientizeze gravitatea acestui fapt și rezonanța lor în lumea înconjurătoare. Uneori oamenii își „drăcuiesc” proprii copii, sau propriile rude, propriile lucruri, propria muncă de pe ogoare și apoi se așteaptă ca evenimentele vieții să fie fericite. Părintele Porfirie ne propune niște exemple demne de luat în seamă:
Părintele Porfirie spunea că părinții sunt datori să fie foarte atenți la felul în care se adresează copiilor lor. Ei trebuie să-i binecuvânteze, nu să-i blesteme sau să-i certe, căci fiecare om care binecuvintează răspândește binele, iar fiecare om [...]
citește tot articolul
joi, 2 iunie 2011
de Cristian Stavriu | Vizionări: 3811
Cât de „mamos” se poartă Dumnezeu cu iubiții lui fii,
câtă tandrețe în purtarea lui de grija. Părintele Simeon Kraiopoulos ne propune o perspectivă a acestei purtări a lui Dumnezeu față de Om:
Cea mai importantă realitate pentru fiecare om este să-și certifice propria existență! Orice om care vine în această lume, din clipa în care începe să existe ca entitate aparte, trebuie să fie respectat de toți ceilalți, ca o nouă existență.Dumnezeu este cel dintâi care respectă pe orice om care vine pe lume, tocmai prin faptul că vine pe lume prin voința și puterea lui Dumnezeu, prin puterea aceea creatoare a lui Dumnezeu care a dat naștere lumii și care continuă să lucreze.Din momentul în care orice existență vine pe lume, Dumnezeu primește să vorbească cu ea, primește să intre în dialog cu ea pentru totdeauna, [...]
citește tot articolul
joi, 26 mai 2011
de Simeon Kraiopoulos | Vizionări: 3506
Adesea părinții abordează cea mai (părută) usoară cale de îndreptare pentru copii lor. Este mult mai greu să lupți cu tine însuți, să fii un model demn de urmat pentru copilul tău și de aceea este mult mai ușor să intervii în forță pentru a schimba ceva.Neputând să se adapteze la morala adulților, copiii creează o morală a stării bolnăvicioase. Cine se apleacă însă cu afecțiune și cu răbdare asupra acestor copii știu cât de mult își deschid inima și câtă recunoștință simt pentru puțina atenție și dreptate care li se acordă.Aici este problema. Cum reușește cineva să se poarte cu copilul lui precum soarele cu păstorul. Desigur, știți istorioara, dar poate că nu toți. Soarele și vântul se certau: care are mai multă putere? Vântul spunea: ,,Eu am mai multă putere!” Soarele la rândul lui, spunea: [...]
citește tot articolul
vineri, 20 mai 2011
de Parintele Cleopa | Vizionări: 3917
Biblia - Sfânta Scriptură ne învață că „începutul înțelepciunii este frica de Dumnezeu” (Sirah 1, 15). Ce este frica de Dumnezeu și de ce ne face bine să purtăm în suflet acest sentiment? Întotdeauna omul temător este și atent cu viața lui. Pe de altă parte unii sfinți părinți traduc frica față de Dumnezeu ca pe o frică față de pierderea iubirii decât una față de pedeapsă. Cel care iubește mult o persoană anume, poartă în suflet o teamă de a nu pierde în vreun fel iubirea celuilalt, see poartă cu gingășie, cu atenție sporită, și cu delicatețe. Iată ce spune părintele Cleopa despre frica de Dumnezeu:
Frica de pedeapsa lui Dumnezeu pentru păcate parcă îi strânge celui ce se roagă, inima și stoarce din ea lacrimi. Gândul adunat în inimă intensifică această simțire de durere a inimii, căci prin [...]
citește tot articolul
vineri, 20 mai 2011
de Cristian Stavriu | Vizionări: 3132
Copiii noștri sunt comoara noastră, nădejdea noastră și de aceea trebuie să ne luptăm să-i învățăm să se descurce în viață. Cum să-i ajutăm să devină responsabili pentru deciziile pe care le vor lua în viața și pe ce să se bizuie. Rugăciunea este regina faptelor bune și de aceea copiii noștri trebuie să se deprindă cu ea, să guste din dulceața implinirii dorințelor bune prin ajutor de la Dumnezeu. Ce spune părintele Porfirie despre cum învățăm pe copiii noștri să fie legați de Dumnezeu, Marele purtător de grijă al nostru al tuturor:
Medicamentul și marele secret pentru creșterea copiilor este smerenia. Încrederea în Dumnezeu dă o siguranță absolută. Dumnezeu este totul. Nu se poate nimeni să spună „Eu sunt totul”. Aceasta vădește egoismul. Dumnezeu vrea să-i călăuzim pe copii la smerenie. Este nevoie [...]
citește tot articolul
joi, 19 mai 2011
de Simeon Kraiopoulos | Vizionări: 3442
Cele mai mari așteptări le avem de la copii noștri. Adesea ne chinuie foarte mult viitorul lor și ne dorim din suflet să reușească ei ceea ce noi nu am putut face. În loc să căutăm în copii noștri voia lui Dumnezeu, talanții puși de El în sufletul lor, noi ne preocupăm de ambiții absurde. Uneori influențați de ceea ce televiziunea ne propune și ne inoculeză lăsăm la o parte voința lui Dumnezeu și încercăm să facem din copii noștri altceva decât le-a fost hărăzit!
De ce nu am reușit să fac cu copiii mei ceea ce mi-am dorit? M-am gândit ca,...să spunem câteva lucruri despre eșecul părinților, deoarece, din câte înțeleg, nu sunt puțini aceia care au și dispoziție și voință să facă ceva pentru copiii lor și care se ostenesc și se zbat cu adevărat, dar în final, par să se fi ostenit degeaba. [...]
citește tot articolul
joi, 12 mai 2011
de Cristian Stavriu | Vizionări: 3070
Ca să-i înțelegem pe copii trebuie în primul rând să avem o gândire intuitivă, să anticipăm ceea ce el percepe, să încercăm să ne poziționăm în locul copilului și să vedem cam cum ar sta lucrurile. Cum înțelegem aceasta?
Copilul nu poate intra în lumea noastră. Noi trebuie să intrăm în lumea lui. Copilul vine într-o lume care îi este necunoscută. Noi gândim cu mintea noastră și credem că și copilul știe lucrurile și le înțelege ca noi. Pentru copil totul este diferit. Este ca un astronaut. În cazul astronautului toate sunt calculate până la cel mai mic amănunt. Când merge prima dată pe lună, face un pas și cei de pe pământ îi spun: ,,încă un pas, să vedem ce se întâmplă!” Așa înaintează și copilul în viață. Pretutindeni întâmpină greutăți și chiar poticniri.Când părinții nu-l ajută [...]
citește tot articolul
joi, 5 mai 2011
de Cristian Stavriu | Vizionări: 3181
Cum facem educație copiilor noștri și în spiritul căror principii? Din păcate societatea în întregul ei este viciată și mai ales deraiată de la principiile morale sănătoase creștin ortodoxe. L-am alungat pe Dumnezeu din toate instituțiile statului și cu siguranță din această cauză acum patronează libertinajul, vulgaritatea, pornografia, adulterul, concubinajul samd. Programul Patriarhiei „Hristos împărtășit copiilor!” e parcă în chinurile facerii și abia se mai aude concret despre el prin bisericile de parohie. Copii neamului nostru românesc sunt educați preponderent de societatea în care își petrec mai mult timp decât alături de părinți. Educația tinerilor și copiilor (cei șapte ani de acasă cât și a celorlalți) sunt mai degrabă bazați pe principiile descrise mai jos de Episcopul Irineu al Ekaterinburgului:•De mic, [...]
citește tot articolul
miercuri, 4 mai 2011
de Simeon Kraiopoulos | Vizionări: 2805
Insist și aș dori
să luăm aminte cu toții ca să putem găsi și soluția la dificultățile pe care le întâmpină mulți părinți și mulți dascăli. Deși nu sunt puțini părinți aceia care vor să-și educe bine copii, care vor să-i așeze copiii lor pe un drum creștin (ortodox), în cele din urmă nu fac mai nimic decât să se vaiete. Și nu numai că se plâng, dar mai mult decât atât, în mintea lor începe să se nască o îndoială, un fel de necredință.
,,Sunt corecte, oare, acestea sau nu sunt corecte? Trebuie făcute sau nu? Are vreo putere Botezul, are vreo putere Evanghelia, au putere cuvintele lui Dumnezeu, are vreo putere ceea ce numim în general creștinism?”
Începem să ne îndoim, oricât de tari am fi.
Începem să scădem în credință noastră, tocmai pentru că, în fapt, nu am reușit ceea ce am [...]
citește tot articolul
