Subiect de interes: Simeon Kraiopoulos
joi, 15 decembrie 2011
de Simeon Kraiopoulos | Vizionări: 3742
Ducem lipsă de catehizare, de o înțelegere autentică a creștinismului și bineînțeles și de o purtare adecvată în raport cu pronia lui Dumnezeu. Omul modern nu mai poate rezona cu Dumnezeu, cu duhovnicul și nici cu semenii deoarece și-a complicat existența, și-a pervertit modul de înțelegere iar reperele pe care se bizuie sunt pe departe cele creștin autentice. Astfel întâmplându-se, Bunul Dumnezeu caută mijloace de a ajunge să spargă idolul EU din fiecare și când nu reușește prin alte împrejurări normale, recurge la suferință, la această modalitate care tainic, în chip misterios poate lucra înlăuntrul omului. Părintele Simeon Kraiopoulos ne dă ca pildă de căpătâi pe femeia canaaneancă:
,,Fie binecuvântate! Oricâte aș pătimi, sunt puține...”
În anii prigoanelor pentru martiri lucrurile erau așa cum le știm, iar [...]
citește tot articolul
joi, 8 decembrie 2011
de Simeon Kraiopoulos | Vizionări: 2779
Sfinții Părinți mărturisesc unanim că adevăratul teolog este acela care se roagă bine, acela care toate le primește prin revelație, prin descoperire de la Dumnezeu. Cu siguranță este de mare folos studiul, dar lipsit de duhul trăirii autentice ve deveni doar un fariseu, un împlinitor al literei, ceea ce nu zidește. Părintele Simeon Kraiopoulos ni-l prezintă pe Sfântul Ioan Gură de Aur ca un teolog autentic,trăitor și studios în același timp.
Când este adevărată teologia?
Sfântul Ioan Gură de Aur nu a rostit doar cuvinte teologice. El făcea metanii, făcea privegheri, predica neîncetat, etc. Sfântul Apostol Pavel a spus:
,,... îmi chinuiesc trupul meu și îl supun robiei, ca nu cumva altora propovăduind, eu însumi să mă fac netrebnic!”.Care teolog face așa? Ei trec peste aceasta. Nici nu-i dau vreo importanță, deși acolo [...]
citește tot articolul
miercuri, 7 decembrie 2011
de Simeon Kraiopoulos | Vizionări: 2806
Taina întâlnirii cu Dumnezeu este de nepătruns pentru sufletul care încă nu-L cunoaște pe Creatorul său. Atât de zbuciumat, de fărâmițat și împrăștiat este omul cel lipsit de simplitate și de înțelegerea că există un Dumnezeu, un Dumnezeu ce pe deasupra îi este și Tată iubitor și pururea privighetor. Alunecarea aceasta care ne impinge spre anaforul lumii moderne, această gaură neagră care ne soarbe pe nesimțite nu ne dă răgazul de a privi spre interiorul nostru. Părintele Simeon Kraiopoulos ne explică cum tainic Dumnezeu se apropie de om prin suferință, singura cale prin care omul mai poate reveni în fire, în realitatea care-L cuprinde si pe Dumenezeu. Abia în suferință omul realizează neputința firii omenești, își pierde nădejdea cea pusă în făptura muritoare și începe să caute un sprijin „mai sus” la [...]
citește tot articolul
vineri, 2 decembrie 2011
de Simeon Kraiopoulos | Vizionări: 2785
Biserica ne învață să luăm ca pilde pe sfinții părinții noștri, să le urmăm exemplele, să ne înțelepțim din greșelile lor, experiențele lor și să avem mare atenție la cum și-au încheiat ei viața. Cu toții dorim să-l urmăm pe Hristos, El este ținta noastră, avem pildele scripturii, dar avem și pildele vieții sfinților, a acelora care s-au nevoit să devină niște bineplăcuți lui Dumnezeu. Nu inoportun Biserica a adunat și păstrat în scris și prin viu grai, viețile sfinților, ale nevoitorilor întru Hristos. Avem mare nevoie de experiența lor, de modul lor de percepție, de ispitele care le-au depășit, in ce context, în ce conjunctură istorică, din ce poziție socială, samd.
Părintele Simeon Kraiopoulos ne deslușește cum să procedăm în lupta duhovnicească, ce să luăm în seamă, cum să ne raportăm anumitor [...]
citește tot articolul
miercuri, 30 noiembrie 2011
de Simeon Kraiopoulos | Vizionări: 4047
Când ni se deschid ochii sufletului? Când revenim cu „picioarele pe pământ”? Când începem să ne smerim? Abia atunci când ne simțim nepunticioși, când vedem că bizuința noastră este deșartă, puterile, situația materială, situația socială, situația intelectuală șamd ne trădează, abia atunci ne smerim și simțim nevoia de ajutor, de compasiune, de împreună viețuire cu cineva, simțim nevoia de părtășie și comuniune. Dumnezeu face ca omul trufaș și încrezător în sine să simtă un moment în viață că este al nimănui, să simtă un sentiment de părăsire ca să-și amintească că este o creatură și nu un dumnezeu. Părintele Simeon Kraiopoulos surprinde în câteva vorbe acest fel de trăire, aceste pronii dumnezeiești care ne repun măcar pentru o vreme pe o poziție de normalitate. Cu toții avem nevoie de astfel [...]
citește tot articolul
joi, 24 noiembrie 2011
de Simeon Kraiopoulos | Vizionări: 2706
Un extraordinar articol despre dobândirea înțelepciunii și al dreptei socotințe în raport cu modul nostru de viețuire și arvunire a Harului Duhului Sfânt necesar mântuirii. Părintele Simeon Kraiopoulos încearcă să ne înțelepțească cu privire la suferință, să ne facă să înțelegem că a doua colimvitră, al doilea botez al nostru este suflerința îngemănată cu pocăința. Adesea suferim fără a gândi la pocăință și de aceea suferința zăbovește împrejurul nostru, ne împresoară ca o forță titanică și nu se slobozește decât la apariția pocăinței. Este și aceasta un fel de a spune „TE IUBESC” din partea lui Dumnezeu, omului căzut și debusolat, de negura prostiei veacului acestuia, în care se scaldă resemnat și fără de vlagă. Dar iată ce ne spune părintele Simeon mai departe:Ca o altă cristelniță.
Ce înțelegem [...]
citește tot articolul
miercuri, 23 noiembrie 2011
de Simeon Kraiopoulos | Vizionări: 2864
Avem nevoie de foarte mult timp să ne dăm seama ce este aceea „smerenia”. Avem nevoie să înțelegem ceea ce se petrece cu noi și în noi, iar aceasta se dobândește destul de greu într-un suflet pervertit, format și mulat pe șablonul veacului ecestuia. Părintele Simeon Kraiopoulos ne propune câteva exemple și experiențe psihologice pentru a depista și recunoaște un anume tip de trăire „defectă” din punct de vedere duhovnicesc:
Revin la exemplul butoiului cu apă murdară. Când apăsăm pluta în butoi apa se varsă și golește butoiul.
Așa se întâmplă și cu sufletul.
Totul este să se smerească, să se golească sufletul de tot ce are murdar în el. Pentru că dacă în suflet nu se află smerenia, în el se află mândria, slavă deșartă, egoismul, egolatria. Toate acestea îl chinuiesc pe om. Dacă nu găsește [...]
citește tot articolul
vineri, 18 noiembrie 2011
de Simeon Kraiopoulos | Vizionări: 3414
Cea mai mare piedică pentru noi în calea mântuirii este iubirea de sine. De aceea Mântuitorul a adus în fața creștinătății porunca iubirii vrăjmașului pentru a ne da valoarea iubirii dumnezeiești și puterea de a lupta cu cel mai puternic dușman al nostru - IUBIREA DE SINE. Simeon Kraiopoulos încearcă să ne facă bine înțeleasă acestă luptă:
Sfinții și noi.
Omul pune început iarăși și iarăși, se dăruiește iarăși și iarăși lui Dumnezeu și, dacă o face sincer, dacă o face cinstit, înaintează și ajunge la un moment dat – Dumnezeu știe când va ajunge, câți vor ajunge, cine este cel care va ajunge, după cum spun Părinții - , la desăvârșirea nedesăvârșită. Lucrurile nu se termină în această lume. Oricât de desăvârșit ar deveni cineva, este nedesăvârșit, de aceea Părinții vorbesc despre „ desăvârșirea [...]
citește tot articolul
joi, 17 noiembrie 2011
de Simeon Kraiopoulos | Vizionări: 2670
Cu toții ne-am dori un bilet spre Paradis! Ce-ar trebui să facem să ajungem acolo, cum am putea dobândi o așa împlinire? Ce ne costă? Cât costă? Sunt o mulțime de întrebări care ne străbat sufletul și mintea și pentru care există soluții și rezolvări. Biserica Ortodoxă propovăduiește de aproape 2000 de ani pocăința ca mijloc de ajungere in Paradis dar foarte puțini sunt aceia care transpun în practică aceasta. Simeon Kraiopoulos ne povestește cum se îmbină suferința cu pocăința și cum Bunul Dumnezeu din iubire pentru noi fii Săi ne proniază întâmplările vieții în așa fel încât să ajungem la Rai:Viața creștinului este o continuă tristețe fericită.
În toată viața lui omul trebuie să se căiască, nu se poate altfel. Cel care se găsește într-o stare duhovnicească bună, are înlăuntrul lui pocăința. [...]
citește tot articolul
joi, 17 noiembrie 2011
de Cristian Stavriu | Vizionări: 3459
În dorința noastră de mântuire trebuie să primeze lupta interioară bazată pe poruncile evanghelice. Aflarea unui povățuitor care să rezoneze cu sufletul nostru și apoi deprinderea ascultării în lupta duhovnicească ne va aduce o bună înțelegere a lucrurilor, o dreaptă socotință și o așezare duhovnicească plină de echilibru. Avem nevoie sa curățim casa sulfetului prin „măturarea” egoismului, iar acest lucru ne învață părintele Simeon Kraiopoulos. Avem mai jos câteva sfaturi din perspectiva relației cu copii noștri dar și cu noi înșine. Educația propriilor copii este într-o strânsă legătura cu propria educație:Această nouă existență umană care spune ,,Sunt și eu”, care se străduiește să-și certifice propria existență, propriul ,,eu”, care va putea să dialogheze cu ,,tu” – fie că aceștia sunt ceilalți [...]
citește tot articolul