de Cristian Stavriu | Vizionări: 2301
Sfatul zilei de 15 ianuarie
Pentru Dumnezeu nu există lucruri neînsemnate
„Acum (...) aduceți-mi un cântăreț de harpă. Și a fost că în timp ce cântărețul cânta, mâna Domnului a venit peste el” (peste Elisei). (IV Regi 3, 15)
Profetul Elisei, revoltat de atitudinea regelui Ioram, simțea o mare apăsare pe suflet, încât nu-i mai ardea de nimic, nu era în stare să ia nici o hotărâre, tânjea după o clipă de liniște. Și iată că atunci a chemat un cântăreț de harpă, un om căruia nu i se precizează numele. Și care nu a făcut decât ceea ce era obișnuit să facă: să cânte. Dumnezeu îl înzestrase cu darul cântatului și tocmai prin acest dar avea să-i slujească, la timpul potivit, supunându-i-se profetului lui Dumnezeu. Mai mult de atât: în timp ce cânta, s-a săvârșit o minune fără seamăn: „mâna Domnului a venit” peste inima tulburată a robului Său Elisei, arătându-i acestuia ce să decidă și ce să spună în numele Domnului.
Mintea i s-a luminat, gura lui avea să rostească din nou, solemn și convingător, „așa zice Domnul”. S-a liniștit și, cu sufletul împăcat, a auzit din nou glasul lui Dumnezeu. Iar pentru ca să se întâmple aceasta a fost nevoie de ajutorul modestului, ascultătorului cântăreț din harpă. A ținut seama de chemarea lui, a venit, l-a slujit pe Elisei cu ce se pricepea să facă. Deși va fi fost un om cu totul neînsemnat, avea să săvârșească un lucru măreț.
Ce folos ar tebui să tragem din această întâmplare? Cei mai mulți dintre noi tindem să realizăm lucruri mărețe, umblăm după slava lumească, dorind să facem totul singuri, negjijând așa-zisele lucruri mărunte, considerându-le a nu fi „de rangul nostru”, sau absolut inutile. Nu ne dăm seama că pot exista lucruri care să fie „mărețe” doar în aparență: intențiile noastre nu sunt și intențiile lui Dumnezeu, gândurile și aprecierile noastre nu se potrivesc cu gândurile și aprecierile Lui.
Cei doi bănuți ai văduvei au fost mai de preț decât toate comorile, iar cămășile și hainele pe care le cosea pentru săraci o femeie evalvioasă (Faptele Apostolilor 9, 36-43) i-au făcut pe mulți să creadă în cuvântul Domnului, ca și cântarea acelui căntăreț la harpă. Pe de altă parte, foarte multe fapte omenești răsunătoare, importante, chipurile, nu prețuiesc nimic în ochii Lui. Astfel, „Fiecare după darul pe care l-a primit, slujiți-vă unii altora, ca niște buni iconomi ai harului celui de multe feluri al lui Dumnezeu” (I Petru 4, 10).
Și țineți minte, că slujirea făcută unuia dinre ucenicii Săi, profeților și vestitorilor Săi, aduce de la El mare răsplată!
Fiecare zi un dar al lui Dumnezeu - Editura Sofia