de Cristian Stavriu | Vizionări: 2403
Sfatul zilei de 17 iunie
Lumina iubirii
„Voi sunteți lumina lumii; nu poate să se ascundă cetatea în vârful muntelui; nici aprinde cineva făclie și o pune sub obroc, ci în sfeșnic și ea le luminează tuturor celor din casă. Așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, încât ei să vadă faptele voastre cele bune și să-L slăvească pe Tatăl vostru cel din ceruri.” (Matei 5, 14-16)
Mântuitorul le arată ucenicilor Săi în ce chip lumina lor trebuie să lumineze înaintea oamenilor, evitând două extreme: dorința de a expune ostentativ această lumină și în încercarea de a o ascunde de ochii oamenilor. El se referă la faptul că o cetate așezată pe un munte nu poate fi ascunsă privirilor.
Adică în ei, în ucenicii săi, era o forță pe care nu puteau să și-o ascundă, chiar dacă ar fi vrut. Această forță se arată de la sine oamenilor și îi face să o perceapă ca pe o vizibilă afirmare a unui lucru nou.
Cum am putea ajunge și noi la așa ceva, cum am putea răspândi lumină, fie conștient, fie fără să ne dăm seama? Recunoscându-ne puterea, dar și tăgăduindu-ne-o în același timp? Domnul rezolvă această dilemă. Ne învață să devenim luminători altora fără a ne atribui niciun merit, punând totul pe seama lui Dumnezeu, a slavei Sale: „Așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, încât ei să vadă faptele voastre cele bune și să-L slăvească pe Tatăl vostru Ce din ceruri”.
Fie ca puterea noastră să fie puterea iubirii, acea putere care moare în fiecare zi pentru a renaște în viața altuia. Fie ca slava voastră să fie cea a cuvântului Tatălui vostru Cel din ceruri, grijile Lui, grijile voastre, voința voastră să fie una cu voința Tatălui, care să v-o absoarbă cu totul. Bucuria Lui să vă fie supremă bucurie, durerea cea mai mare, aceea de a-L fi îndurerat pe El, supremul efort, efortul de a-I sluji Lui.
Dacă veți ajunge să faceți aceasta, veți lumina într-adevăr înaintea oamenilor ca o stea într-o noapte întunecoasă. Veți fi cei care îi veți purta lumina, veți fi răsfrângerea dumnezeieștilor Sale raze. Dând uitării fericirea voastră, veți dobândi putere nemaiîntâlnită. Oamenii se vor minuna de puterea voastră, după cum și voi înșivă nu veți conteni a vă minuna, pentru că puterea voastră va fi cea a smereniei, a sufletelor care se răstignesc pe sine, puterea iubirii.
Fiecare zi un dar al lui Dumnezeu - Editura Sofia
