Sfatul Zilei de 13 aprilie
Îngerul de deasupra pietrei
„Îngerul Domnului, pogorându-se din cer și venind a pravalit piatra de la ușă și ședea deasupra ei.”(Matei 28, 2)
De ce nu va fi zburat îngerul după învierea lui Hristos, ci a rămas stând pe piatra de la ușă mormântului? Nu era firesc să se întoarcă în cer, după săvârșirea măreței biruințe a Învierii? Nu, el a rămas pe piatră, pentru ca prin prezența sa acea piatră să se umple de lumină, să se transforme, să se vestească prin ea celor îndurerați de moartea lui Iisus biruința Lui asupra morții și pentru ca plânsul lor să se transforme într-o laudă adusă Domnului.
Învierea lui Hristos iradiază lumină asupra întregului nostru trecut, asupra tuturor rugăciunilor noastre. Ea ne vestește că nu mai există loc pentru ceea ce ne-am obișnuit a numi moartea.
Învierea Domnului ne șterge lacrimile, dă durerii și suferinței noastre o altă semnificație. Fe ca Domnul să ne facă pe toți cei a căror inimă stă sub apăsarea pietrei suferinței să-l vedem pe îngerul mângâietor, aducătorul veștii celei bune. Să vedem deschisă ușa speranței, raza dumnezeieștii iubiri, triumful învierii.
Și pentru ca prisosul necazurilor noastre să ne aducă, „din prisosință-n prisosință, veșnică plinătate și slavă” (II Corinteni 4, 17).

Fiecare zi un dar al lui Dumnezeu - Editura Sofia