Sfatul zilei de 6 iunie
Chemarea la slujire
„Fiecare, judecând, să-și ajute vecinul și fratele. Și cineva va zice: meșterul s-a întărit”. (Isaia 41, 6)
Un scriitor faimos, cu preocupări spirituale, spunea: „Începem să căpătăm asemănare cu Dumnezeu numai atunci când devenim folsitori semenilor noștri”. Într-adevăr, slujirea aproapelui este o lege divină. Hristios a luat chip de rob, a venit pentru a sluji, ne-a învățat să slujim. „Eu, în mijlocul vostru, sunt asemenea celui ce slujește” (Luca 22, 27). A slujit neîncetat: cu cuvântul, cu fapta, cu viața; a slujit trupului și sufletului, oamenilor din jurul Său, cu răbdare, fără răgaz, mereu cu ochii la binele lor. „El, care a umblat făcând bine” (Faptele Apostolilor 10, 38). Dumnezeiasca Sa iubire s-a văzut printr-o slujire care avea să fie urmată de sacrificiul propriei Sale vieți.
În ceruri se slujește ziua și noaptea ne spune Scriptura. Îngerii, numiți „duhuri slujitoare”, pogoară pe pământ ori de cât ori apare o slujire deosebită, spre folosul oamenilor. 
Dumnezeu însuși slujește oamenilor cu o râvnă infinită, pentru veșnicul lor bine, chemând la sine, îndrumând, ușurând sufletele păcătoșilor. Se cuvine ca și noi să slujim.
Dumnezeu ne-a arătat cinste deosebită, chemândun-ne să lucrăm, așa cum lucrează El, să dăm ajutor oamenilor, să-i încurajăm, să-i susținem, să fim gata de orice slujire pentru a le aduce oamenilor folos adevărat.
„Dumnezeu este iubire și cel ce rămâne în iubire rămâne în Dumnezeu și Dumnezeu în El” (I Ioan 4, 16). „Fiecare să-și ajute aproapele”, aceasta este menirea dată de Dumnezeu tuturor persoanelor create de El, nu numai unor aleși.
Să nu te aștepți la o slujire răsunătoare, importantă; numără-te de pe acum printre cei ce întind o mână de ajutor semenilor lor și-ți vei da seama că, dacă îi vei adresa o vorbă plină de căldură, de încurajare fratelui tău, vei prinde și tu mai mult curaj și avânt pe drumul vieții tale creștine.

Fiecare zi un dar al lui Dumnezeu - Editura Sofia