Sfatul zilei de 20 mai
Binecuvântare
„În sfârșit, fiți toți într-un gând, compătimitori, iubitori de frați, mărinimoși, smeriți...”
Toate aceste îndemnuri se reduc la unul singur și cel mai de seamă pe care îl aflăm în următorul verset: „Binecuvântați, cunoscând că sunteți chemați să moșteniți binecuvântare”.
Din ceea ce primim de la Dumnezeu se cuvine să dăm și noi oamenilor. Agonisind cele ale lui Dumnezeu, vom putea să ne ajutăm semenii. Cunoscând că suntem chemați către o binecuvântare de care încă nu ne-am arătat vrednici, noi, cei ce nu suntem binecuvântați după meritele noastre, ci întru Iisus Hristos, vom putea oare să nu dăm și altora din ceea ce am primit? Să nu răspundem nenumăratelor nevoi ale oamenilor?
Compătimirea, iubirea frățească, smerenia, toate acestea se regăsesc în măreața binecuvântare cu care Domnul vrea să ne îmbogățească sufletul, iar frații noștri duc lipsă de toate acestea. Însușirea de căpetenie a tuturor darurilor Sale este mărinimia, generozitatea. Ele nu pot rămâne la un singur om, trebuie să meargă mai departe și să se reverse prin dragostea frățească, prin milostivire și prin toate manifestările dragostei.
Să iubim, așadar, fiindcă și noi suntem iubiți de Dumnezeu; să dăruim, fiindcă și nouă ni se dăruiește, să binecuvântăm fiindcă Domnul ne binecuvântează.

Fiecare zi un dar al lui Dumnezeu - Editura Sofia