Despre prietenie - Ernest Bernea
Prietenia este un dintre alesele virtuți ale omului. Elementele care alcătuiesc par să fie în număr de trei și anume: dragostea, asemănarea de structură interioară și unitatea de năzuințe.
Prima este dimensiunea ontologică a prieteniei, a doua este dimensiunea pshihologică și a treia istorică. Prietenia poate fi câștigată, dar de cele mai multe ori ea se naște fără voia și știința noastră.
La temelia prieteniei rămâne însă tot dragostea; în afară de ea, nu putem afla o adevărată prietenie.
Prieteniile sunt de cele mai multe ori legături de interese, și câteodată stimă sau simpatie; aceasta din urmă izvorăște din prețuirea cuiva pentru însușirile sale excepționale, intelectuale sau estetice.
Dragostea transfigurează totul; are darul puterilor ascunse. Abia prin dragoste, legătura dintre doi oameni e prietenie. De astă dată, legătura nu mai e periferică, ci esențială, este totală, deschizătoare de noi orizonturi. Prietenul devine frate de cruce, adică una cu tine însuți, acumulare de forță nouă. În acest fel gustă abia tovărșia altuia și se bucură de roadele obșteștii viețuiri.
Prin dragoste, prietenia alugă  urâtul și teama. Unitatea de destin și de natură îi dă omului puteri noi. Iubind omul din fratele tău înseamnă că-l ai pe Dummnezeu aproape, înseamnă că umbli pe căile veșniciei.
Prietenia este ordine nouă în lumea renăscută a lui Iisus.

Indemn la simplitate - Ernest Bernea