de Cristian Stavriu | Vizionări: 5377
În continuarea articolelor despre mândrie ne-am gândit să aducem în fața cititorului o perspectivă tăioasă dar reală despre trufia omului și felul în care ea hrănește mândria. Omul mândru și trufaș este un om bolnav, chinuit și biruit de propriile lupte interioare, lupte cu semenii și chiar cu Dumnezeu. Aceste învățături ale sfinților părinți ne învață cum să biruim mândria:
Cum să recunoaștem trufia din noi?
La întrebarea: ,,Cum să recunoaștem trufia din noi?”, arhiepiscopul Iacov al Novogorodului scrie următoarele:
,,Ca să o pricepi, ca s-o simți, bagă de seamă cum te vei simți atunci când cei din jurul tău fac ceva așa cum nu-ți place ție, împotriva voii tale.
Dacă în tine ia naștere în primul rând nu gândul de a îndrepta cu blândețe greșeala, ci nemulțumirea și mânia, să știi că ești trufaș, și încă profund trufaș.
Dacă până și cele mai mici nereușite te întristează și te apasă, încât nu te mai înveselește nici gândul la Purtarea de grijă dumnezeiască ce ia parte la treburile noastre, să știi că ești trufaș, și încă profund trufaș.
Dacă ești fierbinte față de nevoile proprii și rece față de nevoile celorlalți, să știi că ești trufași și încă profund trufaș.
Dacă atunci când vezi restriștile altora, fie aceștia chiar și vrăjmași ai tăi, te bucuri, iar când vezi fericirea neașteptată a aproapelui te întristezi, să știi că ești trufaș, și încă profund trufaș.
Dacă te jignesc chiar și observațiile moderate cu privire la nejunsurile tale, iar laudele pentru calități pe care de fapt nu le ai îți fac plăcere, te încântă, să știi că ești trufaș, și încă profund trufaș.
Ce se mai poate adăuga la aceste semne prin care omul poarte recunoaște trufia din el însuși? Poate numai că dacă asupra omului cade frica, și acesta este un semn al trufiei. Sfântul Ioan Scăraru scrie despre aceasta: ,,Sufletul mândru e rob al fricii; nădăjduind în sineși, el se teme și de un zgomot slab, până și de o umbră. Fricoșii își pierd mințile, și pe drept – fiindcă drept este ca Domnul să-i părăsească pe cei mândri, ca și ceilalți să învețe să nu se mândrească”.
Tot el scrie: ,,Trufia cea mai mare stă în aceea ca omul de dragul slavei deșarte, să arate cu fățărnicie virtuți care de fapt nu se află în el.” Va urma....
Cum să biruim mândria – Schiigumenul Sava – Editura Sofia – Bucuresti 2010
1). Otrava ascunsa in om - Sf. Tihon Zadonsk
2). Despre mândrie – Schiigumenul Sava
3). Madria - Simptomele si dezvoltarea bolii
Adesea avem probleme cu cei din jur, mai ales in Biserica unde se resimte cel mai puternic tensiunea dintre lume si Imparatia lui Dumnezeu. Sunt persoane care vin in Biserica fara sa constientizeze importanta evenimentului si se comporta ca atare. Cred ca cel mai firesc ar fi fost sa primiti banutul, mai ales ca nu era vorba de o suma importanta.
Avem nevoie sa intelegem intotdeauna pe cei de langa noi, inclusiv cu problemele pe care le au. Astazi din ce in ce mai multe persoane au probleme psihice iar noi trebuie sa le venim in intampinare cu un duh al lui Hristos. Aceasta este lupta noastra, sa dobandim duhul lui Hristos!
Multumesc ptr popas si sinceritate! Maica Domnului sa te mangaie si sa te ajute in dobandirea dreptei socotinte!
Cu respect,
Cristian Stavriu
Nu a fost nici-o mandrie in faptul ca ai comentat sau ca ti-ai „permis” sa faci acest lucru.
Eu unul ma bucur ca exista comunicare, ca ne aflam intr-o oarecare comuniune prin aceste articole ziditoare de suflet. Daca n-ar exista comentariile, n-as sti ce cred oamenii, cum percep articolele samd.
De mandrit, ne mandrim cu totii, intr-un fel sau altul, mai mult sau mai putin. Mandria atinge pana si sufletele cele mai „inalte”, nu iarta aroape pe nimeni. Important insa este cum ducem aceasta lupta, cat constientizam, cat recunoastem in noi mandria, cand ne-am mandrit, cum ne-am mandrit samd.
Multumesc pentru popasul din „curtea noastra” si te mai asteptam daca ti-a facut placere!
Cu respect,
Cristian Stavriu
Multumesc pentru comentarii si pentru criticile aduse. Intr-adevar poate unele imagini nu se potirivesc chiar `manusa~ unor articole dar nu am prea mult de ales deoarece n-am voie sa folosesc orice imagini caci si aici se respecta dreptul de autor si te poti trezi cu amenzi foarte mari. Asa ca am si eu un bagaj de poze pe care-l tot folosesc si iar folosesc. Iertare!
Oricum administrarea portalului imi rapeste extraordinar de mult timp si sunt la limita cu fiecare secunda in parte in asa fel incat sa raman intr-o dreapta socotinta cu toate cele din jurul meu - familia, rudele, prietenii, colegii, cititorii portalului samd.
Nu reusesc intotdeauna sa ma ridic la cerintele celor din jur si nici macar la cele cerute de Bunul Dumnezeu. Asadar incerc sa ma „strecor” cumva si sa fac fata luptei ce-mi sta inainte, mai ales ca trufia si mandria ma lupta grozav.
Dumnezeu sa ne ajute, iar noi sa ne ajutam intre noi sa putem birui pe aceasta cale a mantuirii!
Cu respect,
Cristian Stavriu
http://graiulortodox.wordpress.com/2012/02/07/96-sinodul-viii-condamna-ereziile-papiste/
