Prezentăm mai jos scrisoarea de răspuns a Sfântului Teofan Zăvorâtul către o creștină căreia îi fusese alterată învățătura de credință ortodoxă de un așa zis preot (care nu știm de ce confesiune aparținea)(sigur că nu era ortodox). Și astăzi avem o grămadă de oameni care fără să cunoască catehismul ortodox - învățătura de credință ortodoxă, rătăcesc ei înșiși și rătăcesc și pe alții prin părerile lor personale și eretice care despart pe om de voia lui și învățătura lui Dumnezeu. Postăm această scrisoare și datorită faptului că învățătura protestantă și neoprotestantă și a tuturor sectelor din lume cu privire la cea de-a Doua Venire și a Înfricoșatei Judecăți este cu totul falsă și nemântuitoare și totuși se răspândește cu ușurință printre cei ce rătăcesc neștiind Scripturile și învățătura de credință a Bisericii Drept Slăvitoare. În scrisoarea de mai jos Sfântul Teofan cu cuvintele Scripturii lămurește următoarele probleme ivite:
Corectarea unor păreri greșite despre cea de-a Doua Venire și despre judecata lui Dumnezeu.
Despre învierea morților.
Despre judecata particulară de după moarte.
Cum trebuie să trăim ca să ne mântuim.
Calea mântuirii este împlinirea dreaptă a poruncilor Domnului.
„Ce ispită! Îmi vine în cap mereu că a Doua Venire nu o să aibă loc, că a Doua Venire și judecata au loc pentru om când moare. Am auzit și că atunci când moare omul i se descoperă taina Paștilor. „Un preot „foarte inteligent” (n.r. probabil inafara ortodoxiei) mi-a spus că ori cum am trăit, toți o să ne mântuim unii prin alții.”
Este bine că vă ocupați cu asemenea probleme importante cum sunt moartea, cea de-a Doua Venire și judecata, și asta numai din râvnă pentru mântuirea sufletului dumneavoastră.
Nu este bine însă că amestecați aici idei nepotrivite (neortodoxe) cu adevărul.
De ce să legăm a Doua Venire de moarte?!
Moartea își are rânduiala sa, iar a Doua Venire și-o are pe a sa. Citiți în Evanghelie și la apostoli despre cea de-a Doua Venire, și veți vedea că judecata lui Dumnezeu, așa cum este ea descrisă acolo, nu are cum să fie în vremea morții.
Citiți la Evanghelistul Matei despre Venirea lui Hristos în capitolul 25, începând cu versetul 31. Când va veni Fiul Omului întru slava Sa, și sfinții toți îngeri cu El, atunci va ședeape tronul slavei Sale, și se vor aduna toate neamurile și-i va despărți pe unii de alții, precum desparte păstorul oile de capre, și va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga. Atunci va zice ... celor de-a dreapta Lui: „veniți, binecuvântații Tatălui Meu, moșteniți împărăția cea pregătită vouă de la întemeierea lumii...” Va zice și celor de-a stânga: „Duceți-vă de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, care este gătit diavolului și îngerilor lui...” Și vor merge aceștia la osândă veșnică, iar drepții la viața veșnică.
Vedeți că vor avea loc a Doua Venire și judecata? Și atunci, cum putem să credem că ele au loc în ceasul morții fiecăruia? Când Maica Domnului trăgea să moară, Domnul a venit împreună cu îngerii ca să ia cu Sine sufletul ei. De asemenea cinste s-au învrednicit și mulți dintre sfinții bărbați și sfintele femei, după cum stă scris în viețile lor.
Asta este însă cu totul altceva decât cea de-a Doua Venire și judecata, după cum vă dați seama și dumneavoastră.
La a Doua Venire tot neamul omenesc va fi adunat într-un singur loc, și Domnul Se va pogorâ întru slavă la toți și, împărțindu-i în două cete, asupra fiecăreia dintre ele va rosti o singură hotărâre pentru toți: unora – veniți – celorlați – plecați. Cum va spune, așa va și rămâne pentru totdeauna. Iar după moartea fiecăruia, chiar dacă Dumnezeu dă o hotărâre cu privire la el, această hotărâre îl privește numai pe cel cu pricina. Ca atare, nu trebuie în nici un caz să aplicăm aici ceea ce se spune despre cea de-a Doua Venire. Cea de-a Doua Venire va avea loc după înnoirea cerului și pământului și după învierea de obște, ca să primească fiecare, potrivit cu ceea ce a lucrat în trup, cele bune sau cele rele, când va fi făcută judecata și va fi hotărâtă soarta veșnică a fiecăruia.
Sfântul Apostol Petru scrie că înaintea venirii Domnului va avea loc înnoirea cerului și pământului: așteptăm, potrivit făgăduințelor Lui (Domnului), ceruri noi și pământ nou (II Ptr. 3, 13). Înnoirea aceasta se va săvârși prin foc: cerurile de acum și pământul sunt păstrate pentru focul din Ziua Judecății, și se va săvârși cu mare vuiet: cerurile vor pieri cu vuiet mare, stihiile, arzând, se vor desface, și pământul și lucrurile de pe el se vor mistui. Toate acestea vor avea loc în vederea Venirii Domnului, altfel spus a Zilei lui Dumnezeu: din pricina ei cerurile, luând foc, se vor nimici, iar stihiile, aprinse, se vor topi (II Ptr. 3, 7, 10, 12).
Lumea de acum se va strica și se va topi, iar în locul ei va fi zidită o lume nouă, fiindcă pe urmă Apostolul spune: ceruri noi și așa mai departe. Va urma continuarea scrisorii......

Despre felurite probleme de credință și viață – Sfântul Teofan zăvorâtul – Editura Sophia - 2012

Citiți și:
I-a spus pe fata ca-i TRUFASA si iubeste SLAVA DESARTA
Despre tulburarea sufletului si ravna fara dreapta socotinta
Pacatuim din slabiciune dar de buna voie
Mijlocul de a ne infrana de la tot ce-i rau
Raspuns la framantari sufletesti