Este foarte important de știut ce are de făcut un bărbat care are de gând să meargă spre una din treptele preoției. Pravila Bisericească ne pune înainte ce ne învață Sfinții Părinți referitor la căsătoria clericilor:
Căsătoria clericului este socotită legală numai o singură dată de hirotonie, cu o fecioară evlavioasă. Cei ce au gând să hirotonisească, întrucât pentru ei căsătoria este o probă de foc, sunt datori de la început, să-și pună înainte toate posibilitățile de viitor: poate el să fie la înălțimea chemării de preot, conducându-se pe sine, pe soție și pe copii, precum și biserica cu care va lega o altă cununie și mai superioară? În caz de văduvie cu copii, va putea el să rămână la înșlțimea castității pentru Domnul și pentru misiunea bisericii, și în același timp, să-și gospodărească și copiii? Dacă, conștiința îi va răspunde cu sinceritate evlavioasă da, să se hirotonisească, iar de nu, să se ocupe cu altceva în viață. Toate justificările unor oameni care cer recăsătorirea, nu sunt decât oameni cu conștiința adormită (Rom.11, 8), lipsiți de focul cel sfânt al apostolatului (Luca 24, 32), având o inimă uscată față de trăirea duhovnicească, care socotesc preoția ca pe o funcțiune oarecare aducătoare de câștig, darn u ca pe o misiune apostolică, căci astfel ar răsuna în inima lor cele spuse la (I Regi 2, 29; 8, 3; Ier.6, 13-14; Osea.4, 7-11).Pentru orice cleric, căsătoria a doua este preacurvie și curvarii îmărăția lui dumnezeu nu o vor vedea (I Cor.6, 9-10; Ga 19-21; Efes.5, 3-5). ,,Episcop, preot sau deacon, să se așeze numai aceia care s-au căsătorit numai o singură dată (I Tim.3, 2 și 12; Tit.1, 6), fie că le trăiesc soțiile, fie că au murit. Iar după hirotonie, să nu le mai fie îngăduit a se căsători, fiind celibatari, iar dacă au soții, în văduvie să nu ia pe altele, ci să se mulțumească cu aceea pe care au avut-o când s-au hirotonit”. –Const.Ap.VII.

"Dintre cei ce au primit hirotonia fara a fi casatoriti, fiind celibatari, apoi vrând să se însoare, se îngăduie numai citeților si cântareților". -Apost. 26.

-"Deoarece si dreptcredinciosul împărat a vorbit către acest sfânt și ecumenic sinod, ca cei ce se numară în cler și împart altora cele sfinte să fie curati, și slujitori evlaviosi si vrednici de jertfa cea înțeleaptă a marelui Dumnezeu, care este El însuși și jertfa și arhiereu și să curatțim cele spurcate care s-au lipit de dânșii prin căsătoriile cele nelegiuite. Apoi, delegatiile bisericii romanilor, au propus ca să se aplice canoanele cu prea multă strictețe. Delegații acestei cetați împărătești (Bizanțul), au cerut să aplice canoanele mai umanitar si cu mai multă îngăduință. Noi am împreunat amândoua propunerile, în chip părintește și cu iubire de Dumnezeu, ca să nu dăm prilej ca îngăduința să ducă la slăbiciune și nici strictețea să nu fie prea aspră, mai ales că păcatele s-au întins asupra multor bărbați din cauza neștiinței canoanelor". - "Toți împreuna am hotarât ca preoții care s-au căsătorit de doua ori si au căzut sub robia păcatului pâna la a cincisprezecea zi a lunii trecute ianuarie, din indicatorul al patrulea trecut anul 6199 (691) si n-au voit să se curețe de această nelegiuire, să fie supuși canoniceștii caterisiri". "Cu privire la preoții care au căzut în acest păcat al căsatoriei a doua, dar care înainte de aceasta hotărâre a noastră au cunoscut folosul și au înlăturat acest păcat și s-au despărțit de această nuntă nelegiuită și streină de adevarată căsătorie; s-au cu privire la cei ce le-au murit soțiile luate în a doua căsătorie, sau cu privire la cei ce au căutat să se îndrepte și să se înțeleptească îndată părăsind nelegiuirea de mai înainte, fie că sunt presbiteri sau diaconi, sfântul sinod a hotărât ca aceștia să înceteze de la orice slujbă sau lucrare preoțească si să fie canonisiți pentru o vreme hotărâtă. Aceștia au nevoie să se împărtășească numai de cinstea numelui și a stării între preoți, mulțumindu-se că pot ședea înaintea altor mireni, rugându-se Domnului si plângând ca să li se ierte nelegiuirea cea făcută din neștiința. Ei nu pot să binecuvinteze pe altul, întrucât sunt datori să-și vindece propriile lor rane. -Iar, cei ce s-au căsătorit o singura dată cu o femeie văduvă, precum si cei ce dupa ce s-au împreunat cu o singură căsătorie ilegala (de înrudire), adică presbiterii, diaconii si ipodiaconii să se opreasca de la slujba pentru scurt timp și să fie canonisiți și apoi, excepțional, să fie repuși în slujbele treptelor lor (fiindcă au păcătuit din neștiința canoanelor dar să nu se mai promoveze la o alta treaptă mai înaltă, firește, după ce s-a desparțit de însoțirea lor nelegiuită". -"Toate acestea le hotărâm cu privire la cei ce au fost aflați în sus aratmai intatele păcate numai pană la 15 ianuarie, după cum s-a spus, din indicatorul 4 (691) si numai cu privire la cei hirotoniți deja. Pentru viitor, hotarâm și reânnoim canoanele (Ap.17, 18), care dispun, că cel ce s-a împreunat cu doua nunți dupa botez, sau a avut țiitoare, să nu poată fi episcop, prezbiter, diacon sau orice altceva dintre cei ce fac parte din catalogul ieraticesc. De asemenea și cei ce au luat vaduva ori lepadata de altul, ori desfrinata, ori sclava, ori din cele de la teatru, sa nu poata fi episcop presbiler, diacon sau altceva din catalogul ieraticesc". De asemenea și cei ce au luat o văduvă ori lepădată de altul, ori desfrânată, ori sclavă, ori din cele de la teatru, să nu poată fi episcop (acum văduv presbiter, deacon sau altceva din catalogul ieraticesc). –VI ec.

-"Toti cei ce au fost hirotonisiți diaconi, (până acum la 314) daca mai înainte de hirotonie au mărturisit si au susținut că ei trebuie să se însoare, fiindcă nu pot ramîne celibatari, aceștia însurându-se după aceasta, în chip excepțional, să rămâna în slujba pentru că li s-a dat lor voie de către episcop. Dar, dacă unii au tăinuit în gândul lor cu viclesug și astfel au fost hirotonisiți cu condiția ca să rămină celibatari, dar dupa aceia ei s-au însurat, să înceteze din slujba diaconiei". -Ancira lO.

-"Dupa cum s-a zis în canoanele apostolești, ca dintre cei ce au intrat în cler necăsătoriți, numai citeții și cântăreții se pot căsători și noi, pâzind aceasta, hotarâm că de acum încolo, nici ipodiaconul, nici diaconul, nici presbiterul, dupa ce s-a hirotonit, nici de cum nu are voie să intre în legătura de căsătorie. Iar dacă va îndrăzni să facă cineva aceasta, să se caterisească. Dar dacă ar voi vreunul dintre cei ce intra în cler, să-și ia femeia prin căsătorie legală, să facă aceasta înainte de hirotonia sa ca ipodiacon, sau diacon, sau presbiter". -VI ec.

-"Preotul, care din neștiință s-a încurcat în căsătorie ilegală, să aibă dreptul de a purta haina si numele de cleric potrivit cu cele spuse de canoane, iar de celelalte lucrări ale preoției să fie oprit, fiindca destul i s-a iertat unuia ca acestuia. Cel ce trebuie să-si vindece ranele sale, nu trebuie să binecuvanteze pe altii, căci binecuvântarea este împărtăsirea cu sfințenie, iar cel ce nu are nu o poate da altuia". -

"Așadar, să nu binecuvânteze nici în public, nici în particular, nici să dea sfânta împartașanie altora, nici să mai faca vreo alta slujbă, ci mulțumindu-se cu șederea în rândul clericilor, să se roage Domnului ca să-i ierte păcatul făcut din neștiința. Și desigur, că aceasta favoare o va avea, dupa ce s-a desparțit de căsătoria nelegiuită și să nu mai aibă legături, cu femeia pentru care a fost lipsit de darul de a mai sluji". -VI ec. 26.-

,În privința presbiterului, care din neștiință s-a alunecat în căsătorie nelegiuită, am hotarât cele ce trebuia: Sa aiba parte de împreuna ședere dar, de la celelalte lucrări sfințite să fie oprit, căci destul îi este acestuia iertarea. Iar, cel ce este dator a purta grija de rănile sale, este nevrednic să binecuvanteze pe altul, căci binecuvântarea este împartășire de sfințenie, iar cel ce nu are aceasta, din cauza greșelii făcuta din neșțiinta, cum o va da altuia? (Ioan 9, 31). Deci, nici în public și nici îndeosebi, să nu binecuvânteze și nici să dea altora trupul lui Hristos, nici să mai facă vreo altă slujbă bisericească, ci să se mulțumeasca cu întâietatea șederii (între preoți) și să se roage de alții spre a mijloci către Domnul, ca să i se ierte lui pacătul făcut din nestiința canoanelor". -Sf. Vasile 27