Sobornicitatea este o condiție în creștinism, ea este mărturistă și în simbolul de credință (Crezul Ortodox). Respectarea sobornicității a fost și este elementul de bază care păstrează unitatea Bisericii. Adevărurile de credință au fost întotdeauna mărturisite unitar, pretutindeni și din totdeauna, lucru care ne dovedește autenticitatea celor mărturisite. După pogorârea Duhului Sfânt la Cincizecime și după formarea Bisericii ca trup al lui Hristos, apostolii și apoi urmașii lor au păstrat cu sfințenie sobornicitatea - ca un rezultat al smereniei autentice - și întotdeauna la orice problemă ivită s-au folosit de ea. Sectele, ereticii, (protestanți / neoprotestanți) fug și evită discutarea acestor subiecte cu privire la sinoade si sobornicitate. Sinod = adunare, sesiune, ecumenic = locuitorii casei, deci sinodul ecumenic înseamnă adunarea locuitorilor casei adică al Bisericii și acest lucru a fost propovăduit de apostoli. Chiar ei se intâlneau și statorniceau ceea ce era nevoie ptr Biserică, apoi episcopii ca păzitori și păstrători ai adevărurilor de credință și ca urmași ai apostolilor făceau aceleași lucruri și fac până astăzi.
Catehismul Ortodox ne explică cum s-au manifestat creștinii urmând modelul apostolic și:
Ce este un sinod ecumenic?
Un sinod ecumenic este adunarea episcopilor întregii Biserici dreptcredincioase, pentru statornicirea, formularea şi întărirea învăţăturii şi regulilor de viaţă ale Bisericii.
Care este obârşia ţinerii Sinoadelor ecumenice?
Obârşia ţinerii Sinoadelor ecumenice se ridică până la Sf. Apostoli, care au ţinut un Sinod la Ierusalim în anul 50, unde lucrând sub pază şi împreună-lucrarea Sfântului Duh (Fapte 15, 28), au luat hotărâri de credinţă şi de reguli de viaţă creştină cu putere şi obligaţie pentru toţi credincioşii, aşa cum se vede în Faptele Apostolilor (15, 1-29).
Pe cine înfăţişau Sfinții Apostoli adunaţi în Sinod?
Ei înfăţişau pe Însuşi Domnul nostru Iisus Hristos, Capul nevăzut al Bisericii, aşa cum ni se spune în cuvintele: „Cel ce vă ascultă pe voi, pe Mine Mă ascultă şi cine se leapădă de voi, de Mine se leapădă; iar cel ce se leapădă de Mine, se leapădă de Cel ce M-a trimis pe Mine” (Luca 10, 16).
Ca înfăţişători ai Domnului nostru Iisus Hristos, Apostolii lucrău sub oblăduirea Sf. Duh, cum ne adevereşte Sf. Scriptură: „Şi Eu voi ruga pe Tatăl şi alt Mângâietor va da vouă, ca să fie cu voi în veac, Duhul Adevărului, pe Care lumea nu-L poate primi, că nu-L vede pe El, nici Îl cunoaşte pe El; voi Îl cunoaşteţi, căci cu voi petrece si în voi va fi” (Ioan 14, 16-17).
Sinodul ecumenic are puterea de a statornici învăţături noi de credinţă?
Sinodul ecumenic nu face decât să lămurească şi să statornicească când nevoia o cere - un adevăr descoperit de Domnul şi care se găseşte nedezvoltat în Sfânta Scriptură sau în Sfânta Tradiţie. El poate statornici, de asemenea, reguli de viaţă pentru întreaga Biserică.
Ce condiţii trebuie să îndeplinească o învăţătură de credinţă statornicită de un Sinod ecumenic, ca ea să aibă putere obligatorie pentru toţi creştinii?
Aceste condiţii sunt:
1. Ca acea învăţătură de credinţă să fie cuprinsă mai mult sau mai puţin lămurit în propovăduirea Domnului nostru Iisus Hristos, adică să se afle în Sfânta Scriptură şi în Sfânta Tradiţie.
2. Ca lămurirea şi statornicirea învăţăturii să se facă de către un sinod ecumenic, care lucrează cu ajutorul Duhului Sfânt şi reprezintă cu adevărat Biserica. Cea mai desăvârşită statornicire sau formulare scurtă a credinţei creştine este Simbol de credință.

Învățătura de Credință Ortodoxă - Catehismul Ortodox
Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române - București