de Cristian Stavriu | Vizionări: 2811
Sfatul zilei de 13 februarie
Adevărata cale
„Ca să vă scriu aceste lucruri, mie nu-mi este greu, iar vouă vă este întărire”.(Filipeni 3, 1)
Apostolul Pavel nu-și „făcea probleme” știind că repeta aceleași povețe, convins că repetarea lor aduce folos celor cărora le sunt adresate.
Oamenilor le plac lucrurile noi și se străduiesc să le caute. Bătrânii continuă să le recomande tinerilor cărțile cu care și-au nutrit sufletul în aniii tinereții lor, dar o fac în zadar. Acestea nu mai sunt pe gustul tineretului și de aceea educația întâmpină astăzi atâtea greutăți. Copilul s-a săturat până-n gât să i se repete același lucruri; că dacă nu va cunoaște literele, nu-și va putea însuși atâtea și atâtea lucruri la care acum nu are acces.
În lumea spirituală se întâmplă la fel. Auzim nu o dată plângeri că predicile nu fac decât să repete aceleași lucruri. Vom accepta, oare, ca predicatorii, din dorința de a „cultiva” noutățile, să nu mai vorbească de cele unice, neschimbate și veșnice?
Adevărul este unul, întocmai cum Dumnezeu este Unul și una este Răscumpărarea. Iată de ce creștinul nu se poate plictisi citind și recitind cuvântul lui Dumnezeu. Citind în permanență Sfânta Scriptură va fi umit să descopere „noutăți” în lucruri peste care mai înainte trecuseră fără a le lua în seamă. Nu cumva lipsa de dorință de a reciti aceleași lucruri este semnul indifernței noastre, sau al unei atitudini superficiale față de adevăr, de adevărul care ne vorbește de mântuire și ne făgăduiește fericirea veșnică? Goana după inedit este urmată de obicei de rătăcirea unui drum pe care ți l-ai stabilit după capul tău.
Omul care se rupe de rădăcinile sale seculare ajunge ca o frunză purtată de vânt. Își pierde drumul, îi fuge drumul, îi fuge pământul de sub picioare, începe să ducă o viață superficială sau se lasă răpus de dezamăgire și disperare.
Dumnezeu a hotrât dintru începuturi o singură cale pe care trebuie să meargă omul: cea pe care mergi împreună cu El și care duce la El. Este o cale veche, dar în același timp „nouă și vie” (Evrei 10, 20), o cale sigură, fiindcă are la temelie, de la început până la sfârșit, cuvântul lui Dumnezeu.
În același timp, această cale este una de-a lungul căreia pot fi întâlnite cele mai diverse experiențe, descoperiri minunate, izvoare vii, o lumină care nu stinge niciodată. O cale pe care o putem găsi lesne: trebuie doar să ajungem în fața ușii din dreptul căreia începe.
Iisus a spus: „Eu sunt ușa. De va intra cineva prin Mine se va mântui”. (Ioan 10, 9).
Fiecare zi un dar al lui Dumnezeu - Editura Sofia
